Browse posts tag by Luc

Nu, nu mă mai compar cu nimeni

3 Comentarii
Nu, nu mă mai compar cu nimeni
Când era Luc mai mititlel, obişnuiam să mă uit mereu cu coada ochiului la alţi copii să văd cum şi în ce fel diferă faţă de el. Analizam involuntar greutatea, înălţimea, spiritul, râsul, agilitatea, veselia lor şi le comparam cu ale lui Luc. Ştiam antica teorie – că toţi prichindeii au ritmul lor de dezvolare şi desfăşurare – dar nu mă puteam abţine. Şi pe Luc îl socoteam întotdeauna învingător, cu o bucurie lăuntrică explozivă şi

Am plâns în fața copilului meu. Am greşit?

0 Comentarii
Am plâns în fața copilului meu. Am greşit?
Am depăşit demult limita admisă de sensibilitate. De când îl am pe Luc mai exact. Chiar dacă şi înainte mă mai smiorcăiam, mai plângeam la seriale, din cauza vreunei gâlcevi sau din te-miri-ce motiv, acum parcă lacrimile mi se întețesc mai des. Reacționez adânc emotiv la orice informație negativă, în special la cele ce țin de copii sau pui de animale – aşa că prefer să nu mai aud nimic. Dar ce e fascinant e că

Cum a fost zborul de 16 ore cu un copil de un an și patru luni

2 Comentarii
Cum a fost zborul de 16 ore cu un copil de un an și patru luni
Prima întrebare pe care am primit-o de la familie, cunoscuți și cititori – și pe bună dreptate – a fost cum s-a descurcat Luc, copilul meu frumos de un an și patru luni, pe avion. Bucureşti – Tokyo, 16 ore, cu o escală scurtă în Doha. A plâns? A rezistat? Cum i-am distras atenția? În condițiile în care, după cum vă spuneam, este și la un puseu de creștere, unde vrea doar la mine în brațe,

Prima criză de furie a lui Luc chiar în centrul Tokyo-ului

0 Comentarii
Prima criză de furie a lui Luc chiar în centrul Tokyo-ului
Sigur aţi văzut prin oraş copilaşi care se dau cu fundul de pământ şi ţipă că ei vor să zboare. Sigur i-aţi văzut plângând în hohote sau tăvălindu-se prin magazine că vor nu-ştiu-ce jucărie. Ei, bine, i-am văzut şi eu şi – cu o atitudine de om necunoscător şi superficial –  scuipam în sân şi spuneam rapid o rugăciune ca nu care cumva să mi se întâmple şi mie. Dar pe la vreo nouă luni ale

Îmi pare rău că va uita

9 Comentarii
Îmi pare rău că va uita
De multe ori sunt sucită. Știu că e frumos să vezi mereu partea plină a paharului (de vin), dar câteodată îmi e mult mai la îndemână să o văd pe aia goală. Nu știu de ce, dar creierul meu așa funcționează. Mai pune și răul înainte, îmi face plan de rezervă la planul de rezervă, organizează totul în detaliu din timp exagerat, iar atunci când sunt extrordinar de fericită (taman atunci!) găsește sigur prin cotloanele lui

Curcubeu. Idei de decor pentru tăierea moţului acasă

0 Comentarii
Curcubeu. Idei de decor pentru tăierea moţului acasă
Despre petrecerea de un an a lui Luc am scris în ianuarie, când a avut loc, dar rămăsese să revin cu decorul în detaliu pe care l-am avut, fiindcă m-au rugat câteva mămici să le mai dau idei. Până să mă mobilizez eu, probabil că au şi tăiat moţurile prichindeilor, dar aţi văzut -sper- că îmi e mult mai la îndemână să scriu despre ce gândesc decât despre ceea ce fac. Şi totuşi, să nu rămân

De ce sunt mai norocoasă decât soţul meu

4 Comentarii
De ce sunt mai norocoasă decât soţul meu
Într-o seară, ne-am pus să dormim toți trei, cu Luc între noi, când copilul a început să se zvârcolească și să se răsucească până s-a urcat pe pieptul soţului meu, Andrei. A stat cu capul pe inima lui vreo zece secunde, apoi a revenit la mijloc, la pieptul meu, să sugă până să îl răpească somnul. Și deodată îl aud pe Andrei că îmi spune ceva fantastic, cu regret emoţionant: -Doamne, iubita, ce frumos trebuie să

De ce nu plânge Luc când cade

2 Comentarii
De ce nu plânge Luc când cade
Eu sunt mic şi pitic Şi când cad eu mă ridic! *** Am fost în vizită la o prietenă zilele trecute şi Luc a alergat în grădina ei verde de s-a distrat grozav. De ceva timp, nu-l mai interesează mersul, ci mai degrabă alergatul. Aşa că, pe iarbă a fost cel mai prielnic loc să îşi testeze noul talent. S-a împedicat, s-a rostogolit, a cazut şi s-a ridicat de atâtea ori încat ne-a obosit pe noi

Prima oară cu copilul pe munte. Sfaturi utile

2 Comentarii
Prima oară cu copilul pe munte. Sfaturi utile
Deja cunoaşteţi piesa în care vă confesam iubirea noastră pentru munte (mult mai mare a soţului!), că am urcat multe vârfuri în ţară şi afară, că am fost cerută în căsătorie pe Moldoveanu şi că am ajuns la 4.500 m altitudine în Himalaya. De Andrei, soţul meu, nu mai vorbesc, care a urcat şi pe Mont Blanc, la 4.810 m altitudine, şi pe Ararat, la 5.137 m altitudine şi are planuri mari pentru următorii ani. Şi

Lumină

1 Comentariu
Lumină
În seara asta o să mergem să luăm Lumină. Dar eu o am în casă deja şi i-am şi scris o poezie acum un an şi trei luni, când a venit 🙂 Sărbători luminate să avem! *** Lumină Iubirea mea frumoasă, Iubirea mea divină, Bine-ai venit acasă, Ne umpli de lumină. Dormi copil plăpând, Dormi cu fericire, Să nu îți uiți nicicând Icoana cu iubire. Tu ești tot ce am Tot ce voi avea Și de