Pentru toți copiii pe care i-a împins copilul meu: îmi pare rău

0 Comentarii
Pentru toți copiii pe care i-a împins copilul meu: îmi pare rău
Aseară Luc a plâns aproape încontinuu. Ori de câte ori nu reuşea să pună hipopotamul peste cal, se enerva şi plângea. Ori de câte ori încercam să îi suflu nasul, se enerva şi plângea. Ori de câte ori nu îi îndeplineam o dorință, se enerva şi plângea. Se punea în fund, întindea mânuțele după mine şi îşi scotea frustrări din suflet pe care şi le ținuse ascunse, pe zi, de la grădiniță.  Am bănuit că de

Nu, nu vreau să mă țină minte doar în bucătărie (P)

0 Comentarii
Nu, nu vreau să mă țină minte doar în bucătărie (P)
Nu ştiu cum era viața la oraş acum mai bine de două, trei decenii, dar la țară femeile erau, în mare parte, casnice. Bărbații mergeau, de regulă, la pădure, iar femeile aveau grijă de copii, de porci, de păsări, de oi, de vaci, de rațe, de găini, de buruieni, de mâncare şi vase. Aşa a fost mamaia mea toată viața, aşa a fost şi mama o bună perioadă. Şi să fi fost casnic atunci era mult

Hai să mai lăsăm telefonul din mâini! Noi, nu copiii!

0 Comentarii
Hai să mai lăsăm telefonul din mâini! Noi, nu copiii!
Vineri, după cum aţi văzut, am participat pentru prima oară la Webstock, cel mai longeviv eveniment de social media din România, organizat de Evensys, unde am putut asculta oameni motivaţionali cu mesaje asemenea. Iar cel mai important lucru pe care l-am reţinut, care m-a lovit din plin, a fost importanţa monitorizării sau reducerii timpului petrecut pe telefon, dacă este cazul, pentru bunăstarea noastră personală şi digitală.  Am citit un articol prin care se menționa că, deşi

Depresia postnatală e reală. Cereți ajutor când nu mai puteți!

12 Comentarii
Depresia postnatală e reală. Cereți ajutor când nu mai puteți!
Multă vreme am ignorat sau, pur și simplu, mi-am blocat amintirile urâte și nu le-am discutat amănunțit cu nimeni. De rușine. De rușine că au fost momente în care nu mă simțeam o femeie puternică și pregătită pentru noul rol.  Nașterea pentru mine a fost un chin. Am născut natural, la termen, un mândru băiețel, Luc, dar cu mare dificultate și cu două moașe. Ori de câte ori rememorez momentul, simt un fior ce cade ca

Ne plângem că nu avem timp şi, când îl avem, plângem de dorul copilului

2 Comentarii
Ne plângem că nu avem timp şi, când îl avem, plângem de dorul copilului
Nu ştiu dacă este bine să fiu astăzi atât de deschisă, să îmi desfac pieptul şi să vă arăt ce am acum, acolo. Nu ştiu dacă e bine să vă arăt, mi-e frică să nu mă luaţi în derâdere. Mai ales voi, cei care călcaţi pentru prima oară aici. Dar mereu m-am gândit că cel puţin un om mă va înţelege. Sau cel puţin un om se va simţi înţeles. Şi, atunci, prefer să fiu sinceră

Webstock reuneşte comunitatea pasionată de social media!  

0 Comentarii
Webstock reuneşte comunitatea pasionată de social media!  
Eu am fost mult timp în balonul meu de săpun. În noiembrie fac doi ani de blog, timp în care am crescut uimitor, pe neaşteptate, organic. Doar pentru că am început să scriu despre toate probleme pe care le frământă mamele în piept, am adunat în jurul refugiului meu mii de cititori lunari. Eu, mii. Am adunat o comunitate atât se frumoasă, atât de activă şi implicată, pe care o respect atât de mult, încât chiar

Mami, m-ai lăsat singur la grădiniţă…

0 Comentarii
Mami, m-ai lăsat singur la grădiniţă…
Asta mi-a spus copilul meu aseară, în maşină, după ce ne-am întors de la finuţii noştri. Ieri a fost a doua zi în care a rămas singur la grădiniţă, de la 9 dimineaţa până după somnul de prânz, la 16:30. Fără noi. Ne-am reunit la şaptea seara abia, direct în casa prietenilor noştri, fiindcă avusesem treabă. Deşi vorbisem la telefon înainte de vreo două ori, deşi îmi spusese că îi e dor de mine, de cum

Şi mamele pot fi sexy!

1 Comentariu
Şi mamele pot fi sexy!
Ieri, pe la zece dimineața, stăteam singură într-o cafenea, pe o bancă vernil, aştepând să se facă ora 16.30, să îmi iau copilul de la grădiniță. Amestecam de zor în cafeaua fără zahăr, ce îmi arsese limba. Eu nu beau cafea de regulă, dar aveam emoții. Era pentru prima oară când Luc, băiatul meu de doi ani şi 8 luni, rămânea fără noi la grădiniță. Toată ziua. Iar eu aveam atâta zvâc în piept şi atâta

Mă înscriu la SuperBlog2019, pentru că am o SuperComunitate

2 Comentarii
Mă înscriu la SuperBlog2019, pentru că am o SuperComunitate
Acuş, în noiembrie, fac doi ani de când am dat drumul blogului. Acestui mic oraş, care a fost, pe rând, o uliță, un sat, o comună şi care a crescut singur-singurel. Fac doi ani de când mi-am deschis sufletul în ochii voştri, de când am zâmbit la fiecare mesaj din partea voastră, de când am bocit la câte-un paragraf, cuvânt, idee, gând ce-mi săgetează mintea. Ce? Credeați că numai vouă vă dau lacrimile când citiți ce

Când te frustrezi pe cei din jurul tău, nu răbufni pe copil. Nu are nicio vină

2 Comentarii
Când te frustrezi pe cei din jurul tău, nu răbufni pe copil. Nu are nicio vină
Sună alarma, te întinzi puțin, pupi copilul, el te pupă pe tine, vă duceți la baie să vă spălați pe dinți. Cu o mână freci incisivii bine, cu o alta citești mesaj pe telefon de la o angajată de la bancă: “Nu vă mai putem da creditul despre care discutasem, îmi pare rău. Vă putem da doar jumătate”. Ți se strânge inima, că știi că nu mai ai de unde să faci rost de alți bani.