Browse posts tag by Luc

Eşti mamă când…

0 Comentarii
Eşti mamă când…
De trei nopţi nu mai dorm, Alec are muci cât Dunărea după ploaie şi, deşi m-am învăţat cu toate tratamentele posibile, nimic nu pare să meargă. Aştept să îmi trimită părinţii mei aparatul de aerosoli, pe care l-am uitat la Voineasa. Se înfundă, se trezeşte că nu poate să sugă, plânge, face şi mai mulţi.  De aceea nu v-am mai scris, că am fost şi sunt zombie. Noroc cu soţul meu, că preia el copiii pe

Azi, patru ani de Luc. Top 20 perle şi povestioare ale copilul meu până acum

0 Comentarii
Azi, patru ani de Luc. Top 20 perle şi povestioare ale copilul meu până acum
Am scris foarte multe despre copilul meu mare, Luc, în toţi acei patru ani, despre cum fără el acest blog nu ar fi existat, despre cum viaţa mea de acum nu ar fi existat, despre cum el a fost startul unui nou Univers. Noului meu Univers frumos. Însă, în seara asta, vă las cele mai dragi amintiri, cele mai amuzante perle şi cele mai dulci povestioare ale lui de până acum. Doamne, ce bine că le-am

Cea mai mare dorință: ca ei, copiii mei, să se iubească mereu

1 Comentariu
Cea mai mare dorință: ca ei, copiii mei, să se iubească mereu
Azi, Alec, puiul mic, a făcut o lună de când s-a născut, iar de câteva zile a început să gângurească, să zâmbească şi să răspundă la priviri. Aşa că Luc, puiul mare, e mai prezent, mai iubitor, mai fericit. Simte că frățiorul îl bagă în seamă. Îl mângâie încet pe cap când doarme, vorbeşte în şoaptă, îmi aduce scutece şi îl dă cu cremă la funduleț. Apoi îl îmbrățişează drăgăstos, iar Alec îi zâmbeşte senin, de

Mamă de băiat

6 Comentarii
Mamă de băiat
Trebuie să recunosc în faţa voastră că am crezut că o să am fetiţă. Cred că îmi doream asta în subconştient, fiindcă mi se părea mai uşor de crescut decât un băieţel. Credeam că o să am mai mult habar într-ale vieţii, luându-mă pe mine ca reper. Dar și pentru că – să nu râdeți – mă gândeam că la bătrânețe o să mă sune sau o să mă viziteze mai des decât ar face-o un

Crăciunul, înainte şi după copil

0 Comentarii
Crăciunul, înainte şi după copil
Crăciunul este mult mai plin de magie datorită lui Luc, fără doar și poate. Zilele acestea, fără prea mult curent și internet, am tăbăcit zăpada cu fundul pe celofan de am ajuns până la iarbă și pământ, distracția fiind sinceră, nu doar pentru pitic, ci și pentru mine. Aproape că Luc voia să mergem în casă, iar eu nu. Dar am avut timp și de mine, să mai coc niște idei. Mai jos, vă las câteva

O floare de Nu-mă-uita

0 Comentarii
O floare de Nu-mă-uita
Mă uitam azi-dimineață la copilul meu cum se hârjonea cu taică-su. Stătea pe spate, pe canapea, cu picioarele în sus, iar Andrei îl amentința că îl va prinde ursulețul nostru mare, de pluş. Când pufoşenia chiar i se apropia de nas, îl pufnea distracția. Râdea cu o poftă de te făcea şi pe tine să crezi că eşti gâdilat. Să râzi la fel. În acel ceas, mintea mea iar a colindat punctele cardinale şi s-a aşezat

Vreau să fiu mama pe care nu ar schimba-o niciodată

0 Comentarii
Vreau să fiu mama pe care nu ar schimba-o niciodată
Când era Luc mai mititlel, obişnuiam să mă uit mereu cu coada ochiului la alţi copii să văd cum şi în ce fel diferă faţă de el. Analizam involuntar greutatea, înălţimea, spiritul, râsul, agilitatea, veselia lor şi le comparam cu ale lui Luc. Ştiam antica teorie – că toţi prichindeii au ritmul lor de dezvolare şi desfăşurare – dar nu mă puteam abţine. Şi pe Luc îl socoteam întotdeauna învingător, cu o bucurie lăuntrică explozivă şi

Copilul meu e operă de artă. Nu mă mai satur să îl privesc

2 Comentarii
Copilul meu e operă de artă. Nu mă mai satur să îl privesc
Mă trezesc de multe ori că îmi contemplez copilul ca pe un tablou dintr-un muzeu diacronic. Mereu mă întrebam cum pot sta oamenii ore în şir, în picioare, cu o sete curioasă, uitându-se la vreo pictură prețioasă, în care eu nu vedeam decât un pătrat într-un cerc şi nimic mai mult. Poate era considerată şi operă de artă, iar eu treceam ca ignoranta pe lângă ea. Dar se pare că, în sfârşit, mi-am găsit-o şi eu

Cine e pe primul loc în viaţa mamei: copilul sau soțul?

5 Comentarii
Cine e pe primul loc în viaţa mamei: copilul sau soțul?
Am citit acum câteva săptămâni pe unul dintre grupurile de mămici o întrebare destul de profundă, sensibilă şi cumva capcană: cine ar trebui să primeze în viața unei mame? Copilul sau soţul? Deşi m-am bucurat cumva să observ că peste 90% dintre mămici au considerat că prichindelul este de departe cea mai importantă fiinţă din viaţa lor, fiindcă am dezvoltat o sensibilitate crescută (acută chiar!) faţă de copii, m-am priponit în coate, mi-am privit băieţii, atât

Cum e să fii singurul cuplu cu copil la o petrecere

9 Comentarii
Cum e să fii singurul cuplu cu copil la o petrecere
În ultimul timp, eu şi soţul meu am reuşit să mai ieşim în oraş cu Luc şi stăm chiar mai mult de trei-patru ore la câte o petrecere, fiindcă, la un an şi cinci luni, copilul e deja mai independent şi mai înţelegător, dacă se poate spune asta. Nu se mai frustrează aşa de mult, înţelege când nu îi permitem să facă un lucru şi, de cele mai multe ori, acceptă cu uşurinţă. Nu ştiu cum