Veşti extraordinare! Ovidiu Raeţchi ne susţine şi va iniţia un proiect de lege pentru asistarea alăptării în maternităţi

-Pot să le spun cititorilor mei că sunteţi deschis la ideea de a avea specialişti, consultanți sau asistenți în maternități, care să ne înveţe cum să alăptăm după ce naştem? Să ne ajute să ne alăptăm copiii mai uşor?

-Sunt total deschis şi o să şi facem, mi-a spus deputatul PNL Ovidiu Raeţchi.

Alăptarea în România a început de câțiva ani să crească, încă de dinainte să fiu eu mamă și interesată de subiect. Dacă în 2012 rata de alăptare exclusivă în primele șase luni era de 12.6%, anul trecut, conform UNICEF, a fost de 16%. Chiar și așa, suntem pe ultimele locuri, având în vedere că media globală este de 40%.

Eu am născut la stat şi nimeni nu mi-a arătat cum să îmi ţin copilul la sân. Nimeni nu mi-a vorbit de importanţa laptelui, de ataşarea corectă, de riscurile alăptării, ce să fac când mă trezesc cu febră, mastită, canale înfundate, cum să le previn, cum să le depăşesc şi să nu renunţ la alăptare. Nimeni, în afară de mamele care erau deja trecute prin asta. Asistentele mă ciupeau dureros şi îmi puneau glicerină, ca să simtă copilul dulce, că altfel nu sugea. Ba mai mult, am aflat de existenţa consultanţilor în alăptare abia când avea Luc vreo câteva luni. Şi, ca mine, au fost, sunt şi vor fi alte mii de mame. Nu ar fi fost frumos ca în spital să vină cineva o jumătate de oră-o oră, să ne arate ce şi cum să facem?

Sigur că la privat sunt alte poveşti. Sigur că mai ştiu mame mai norocoase chiar şi la stat, unde au întâlnit cadre medicale ce le-au ajutat. Dar nu mai vreau să fie un joc de noroc. Să fii nevoit să ai noroc de un medic atent, de o asistentă cumsecade, de o moaşă blândă. Cred că avem nevoie doar de puţină empatie în primele zile post-partum şi de o persoană care să ne înveţe „tainele” alăptării. Fie colectiv, fie individual. Fiindcă, oricât de trivial şi frumos arată din exterior, numai noi ştim cu câte provocări poate veni.

Iar un prim pas ar fi un amendament sau un  proiect de lege care să includă asistarea alăptării în maternități, un proiect pe care deputatul PNL Ovidiu Raeţchi a promis că îl va face. La sugestia voastră, i-am propus cursuri de alăptare în maternităţi, fie cu asistenţi, fie cu consultanţi, sub o formă sau alta, şi a acceptat imediat. Pentru că, la cât de important este laptele matern, nu ai nevoie de multe motive să te convingi că este o mişcare firească. Şi nici nu îţi trebuie cercetări ştiinţifice să vezi golurile din maternităţile noastre.

Deputatul PNL Ovidiu Raețchi
„Mi se pare un proiect fezabil, îl vom face. Problema va fi să formulăm un amendament sau să facem un proiect separat care să fie funcţional în raport cu realităţile din spitalele româneşti. Trebuie să găsim modul în care să convingem sistemul, care întotdeauna va spune la început «nu». Sistemul e greoi, e subfinanţat şi, atunci, orice sarcină în plus, chiar şi cea a alăptatului, va primi iniţial un «nu se poate». Dar, într-adevăr, este un moment critic când vine asistenta şi îţi pune copilul în braţe. Decisive sunt primele ore şi decisivă este existenţa unei persoane specializate, care să te ajute să treci de momentul critic în care te întâlneşti cu copilul. Momentul contactului este esenţial pentru ceea ce se va întâmpla în următoarele luni şi el ar trebui asistat”, mi-a spus deputatul PNL Ovidiu Raeţchi.
IMPORTANŢA ALĂPTĂRII, IMPORTANŢA OREI MAGICE

Global Breastfeeding Scorecard, care examinează situaţia din 194 de ţări, mai arată că rata de hrănire exclusiv prin alăptare depăşeşte 60% în numai 23 de ţări, printre care Nepal şi Bolivia. Dar alăptarea ridicată nu este numai în ţările sărace după cum aş fi crezut. Spre exemplu, în Japonia, care este una dintre cele mai înstărite ţări, rata este de 40%. De ce? Pentru că sunt informaţi şi au cursuri gratuite despre îngrijirea copilului chiar la spital.

„În Japonia, după ce naştem, suntem internate cel puţin patru zile, timp în care asistentele ne arată cum să îi alăptăm sau cum să le facem baie. Organizaţia de Sănătate a sectorului meu organizează gratuit astfel de cursuri de îngrijire a nou-născutului”, mi-a spus amica mea Yumiko Sakai, mamă la rândul ei. 

Dacă în Japonia 37% dintre copii sunt alăptaţi în prima oară de la naştere, în ceea ce experţii numesc „ora magică”, în România rata este de 12%. Studiul UNICEF arată astfel că 88% dintre nou-născuţii din România nu sunt alăptaţi în prima oră de la naştere, o realitate tristă, deoarece contactul dintre mamă şi copil în primele clipe are o serie de avantaje:

  • Corpul mamei îi ţine copilului de cald, deosebit de important pentru bebelușii cu greutate mică la naștere.
  • Copilul este mai puțin stresat, este mai calm și îşi reglează respirația și ritmul cardiac mai uşor.
  • Copilul este expus mai întâi bacteriilor de la mamă, care sunt în mare parte inofensive sau împotriva cărora laptele matern conține anticorpi. Bacteriile mamei ajută la prevenirea infecției prin colonizarea intestinului și a pielii copilului, precum și la combaterea bacteriilor din spital şi mediu înconjurător.
  • Copilul primește colostru, “aurul lichid”, bogat în celule active imunologic, anticorpi şi proteine de protecţie, ce îl protejează împotriva multor infecţii. De asemenea, colostru este bogat în Vitamina A, care ajută la protejarea ochilor.
  • Atingerea şi alăptarea la sân stimulează eliberarea de oxitocină, ce are varii beneficii. Pe de o parte poate stimula alți hormoni care o ajută pe mamă să fie mai relaxată, iar pe de alta – determină uterul să se contracteze. Acest lucru poate ajuta la eliberarea placentei și la reducerea sângerării după naștere.

Alăptarea exclusivă timp de şase luni ar putea preveni moartea a peste 800.000 de copii pe an la nivel mondial (încerc să aflu impactul şi în România) si ar aduce economiei globale peste 300 de miliarde de dolari anual, mai spune UNICEF.  Alăptarea ar putea preveni aproape jumătate din decesele copiilor sub cinci ani cauzate de diaree şi o treime din cele cauzate de infecţii respiratorii.

De asemenea, ar putea preveni decesul a 20.000 de femei pe an cu cancer la sân, ar putea reduce cancerul ovarian şi diabetul zaharat de tip 2. Copiii care sunt alăptaţi pentru o perioadă mai lungă au IQ-uri mai ridicate, rate mai scăzute de deces și un risc mai mic de infecție decât cei care sunt alăptați pentru perioade mai scurte sau deloc. Alăptarea poate, de asemenea, să îi protejeze împotriva diabetului și a obezității mai târziu în viață.

Iată, aşadar, importanţa laptelui matern. Iată, aşadar, ce ne oferă corpul să ne putem creşte copiii şi să nu mai vedem cazuri de bebeluşi care sunt hăniţi cu griş la trei luni şi ajung la urgenţe. Să nu mai vedem cazuri de bebeluşi care beau apă cu zahăr, fiindcă părinţii nu au avut bani de lapte praf. Să nu mai vedem cazuri de bebeluşi care mor de malnutriţie, fiindcă părinţii – din nou – spun că nu au avut bani de lapte praf. 

Nu de lapte praf aveau nevoie, ci de educaţie în maternitate, cât să poată alăpta mult şi bine. Şi gratis. Nu de lapte praf aveau nevoie, ci de cineva ca să îi înveţe cum să îşi ţină copilul la sân.

Pentru mine, o astfel de lege este importantă, dar pentru alţii -mai ales cei pentru cei din medii defavorizate – poate fi vitală.

Eu şi domnul Raețchi
ALĂPTATUL ÎN PUBLIC, LEGAL:  „În cazul unui bebeluş, nevoia lui de a mânca nu poate fi explicată sau amânată”

Ovidiu Raeţchi mai are două proiecte dedicate nouă, părinţilor, unul legat de alăptatul în public, iar altul legat de un instructaj în situaţii critice.

În ceea ce îl priveşte pe primul, vă mărturisesc că eu nu am ştiut că este legal să alăptezi în public până mai dăunăzi. De asemenea, nici nu mi-a trecut prin cap vreo secundă că nu ar fi. Totuşi, în primele luni, eu nu am ieşit din casă cu Luc dintr-o tipică pudoare de a îmi hrăni copilul afară (cerea destul de des şi alte variante nu accepta), însă cu timpul am prins curaj şi i-am dat copilului să mănânce şi pe străzile din Tokyo.

Eu nu am avut niciodată parte de sprâncene stufos încruntate, dar se pare că au fost cazuri în care mamele au fost trase de mânecă şi evacuate pentru că îşi alăptau copiii în public. Ba chiar, acum doi ani, au fost scântei şi artificii între cele două tabere pro şi contra alăptatului în public, când două doamne au fost trimise la toaleta hotelului să îşi hrănească puii.

Din solidaritate faţă de ele, Miruna Ioani, autoarea blogului www.siblondelegandesc.ro,  a iniţiat o petiţie online pentru a încuraja alăptatul în public şi a strâns mai bine de 8.500 de semnături. Ulterior, Ovidiu Raeţchi a depus un proiect de lege menit să protejeze mamele care sunt în situația de a alăpta în spaţii publice şi a fost adoptat de Senat anul trecut. Propunerea legislativă prevede amenzi între 100 şi 2.000 de lei pentru persoanele fizice sau juridice care evacuează din spaţii publice mamele care îşi alăptează copiii.

Iniţial, proiectul menţiona copiii “până în 24 de luni”, dar Ovidiu Raeţchi a depus un amendament să elimine acest prag.

„Ştiu prea bine. Sunt tată de trei copii şi ştiu că sunt situaţii, mai ales când copilul e foarte mic şi te afli într-un spaţiu neprevăzut, cum e un aeroport, spre exemplu, în care nu ai soluţii să îţi alăptezi copilul. Toaleta nu e o soluţie. Nu e o variantă. E un gol nu doar în România, ci la nivel European, doar că în ultimii ani au început să se facă paşi. În Marea Britanie, Scoţia există un sistem în direcţia asta. Se stabileşte un sistem de penalizare pentru cel care interzice mamei să hrănească într-un spaţiu public. Evident, în cazul unui bebeluş, nevoia lui de a mânca nu poate fi explicată sau amânată. Nimeni nu poate decide în afară de mamă ce e bine pentru copil. Niciun argument legat de pudoare nu funcţionează deasupra interesului copilului de a se hrăni. (...) Legat de pragul de 24 de luni, le puteţi spune tuturor că a fost depus un amendament în cadrul parcursului legislativ şi pur şi simplu nu mai apare această referinţă. Se subînţelege că la orice vârstă”, a spus domnul deputat.
pexels.com
INSTRUCTAJ ÎN SITUAŢII DE CRIZĂ: „Tatăl de multe ori nu trece prin toată procedura şi se poate întâmpla ca el să fie lângă copil când se îneacă”

În ceea ce priveşte al doilea proiect şi cel mai recent, părinţii ar putea face un instructaj în legătură cu îngrijirea bebeluşului înainte de externarea nou-născutului. Proiectul de lege a fost adoptat tacit de senatori chiar acum în Februarie şi propune ca părinţii nou-născuţilor să primească informaţii despre manevre anti-sufocare, sindromul copilului scuturat, transportul adecvat în maşină şi schema de vaccinare. Vor învăţa să identifice simptomele de febră, dar şi cum să reacţioneze.

„Deşi Comisia de Sănătate din Senat mi-a spus că există şi nu este cazul să facem, eu am verificat şi nu am văzut. Nu este un curs, este un instructaj la nivel de criză, care se face în momentul în care prinzi toţi părinţii în spital. Eşti sigur că, vrând-nevrând, în momentul externării, părintele e acolo.

Am pornit de la experienţa mea. Soţia lucrând în Statele Unite, a născut tot acolo, pentru că nu mai putea să zboare după luna a şaptea. Şi atunci, în momentul externării, am fost obligat să urmăresc un videoclip de 10-30 de minute despre sindromul bebeluşului scuturat. Eu chiar nu ştiam de acest sindrom, de riscurile majore, de faptul că poţi distruge viaţa copilului doar dorind să te joci cu el. Mi-am dat seama că este o idee corectă, care ar putea schimba nişte destine. Ulterior, am mers într-o cameră specială cu soţia, unde mai erau 10-15 părinţi, şi o asistentă de la maternitate ne-a oferit un instructaj de jumătate de oră-o oră, prin care ne-a explicat elemente de bază legate de febră, vaccin, lucruri graţie cărora am putut să plec de acolo liniştit. 

(...) Mama ştie, e instruită de doctor, dar tatăl de multe ori nu trece prin toată procedura asta şi se poate întâmpla ca el să fie lângă copil când se îneacă.

(...) Bănuiesc că nu există un sistem video în spitalele româneşti - dacă există în unele, cu certitudine nu o să existe în altele - aşa că m-am gândit la un instructaj în care ai nevoie de o sală, de un om disponibil o oră pe zi, să spunem, în funcţie de fluxul de părinţi, şi de elaborarea unor materiale. Dacă există posibilitatea să fie vizionate acolo, vor fi vizionate acolo, dacă nu pot fi trimise şi pe mail”, a mai spus domnul deputat.
PROPUNERI PROIECTE

Las mai jos o serie de alte propuneri venite din partea voastră (despre unele am apucat să vorbim, dar despre altele nu), cu speranţa că domnul Raeţchi se va mai inspira din ele şi vom mai avea discuţii utile pe viitor:

  • Infrastrucura baby-friendly în spaţiul public (mese de înfăşat, scaune pentru copii în toalete, camere de alăptare)
  • Consiliere psihologică acasă pentru mame, post-partum
  • Mai multe creşe şi grădiniţe de stat
  • Insistenţă pe ora magică
  • Priorităţi pentru gravide
  • Mai multe informaţii despre îngrijirea corectă a copilului (igienă, pusee de creştere, sisteme de purtare)

PS: mulţumiri domnului deputat pentru înţelegerea problemelor noastre, mulţumesc Oanei Mihalache, consilierul său politic, că m-a invitat şi vă mulţumesc vouă că m-aţi ajutat. Iaca, blogul ăsta mic şi încăpăţânat al meu încearcă să aducă mici schimbări în bine.

Poză deschidere: pexels.com

Cu prietenie,

Alexandra

Please follow and like us:
0
fb-share-icon0
Tweet 0
Pin Share0

Sunt jurnalist, blogger şi mama a doi băieți, Luc, un zvăpăiat de 5 ani, cu ochi-pelin şi gene lungi, şi a lui Alec, un delicios de un an, cu ochi-azur. Sunt o mamă care a strâns tot norocul din cele patru puncte cardinale la pieptul ei.

Sunt Alexandra Lopotaru şi vă invit în cea mai minunată parte din viața mea: în viața de părinte 🙂

Un răspuns

  1. Chiar e minunat, Alexandra, mamele chiar au nevoie mare de tot de asistenta in alaptare in toate maternitatile, daca am putea elimina si faptul ca sunt asistente care insista de 1000 de ori sa-ti faca un calmant doar-doar le dai o atentie… departe am fi. In clinicile private nu curge miere, insa exista intr-adevar consiliere in planul asta cat stai in spital. Stii de ce mai e nevoie? De blandete, de optimism, de altruism si de multa rabdare a personalului medical cu mamele ce abia au nascut, de asta e nevoie si aici nu mai conteaza ca esti a privat sau la stat, daca dai peste femei sictirite, aia e… eu am dat peste un inger de femeie la a doua nastere de ziceai ca a venit direct din Rai atat era de buna si asta era sa ma arunce in depresie ca a doua zi a venit una care n-avea niciun chef, si contrastul era imens, intelegi ideea … 🙁

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *