Să nu forţăm copiii să mănânce tot din farfurie! Ce alimente nu ar trebui să lipsească (p)

0 Comentarii
Să nu forţăm copiii să mănânce tot din farfurie! Ce alimente nu ar trebui să lipsească (p)

Mama mea, după ce copilul a mâncat jumătate de castron, cu DOUĂ polonice de ciorbă:

-Doamne, mamă, tu ţii copilul flămând, e piele şi os, mai dă-i măcar câteva linguri.

Tot mama, după ce copilul a mâncat tot castronul, cu UN SINGUR polonic de ciorbă:

-Bravo, mamaie, aşa creşti şi tu mare şi puternic.

În ambele cazuri, copilul meu a mâncat la fel, un polonic de ciorbă. Când a mâncat tot din castron, a fost felicitat. Când a mai lăsat, a fost tragedie. Ştiu că suntem cu toţii îngrijoraţi, atât noi, cât şi bunicii, fiindcă ne dorim să avem copii şi nepoţi sănătoşi. Dar să nu transformăm mâncatul tot din farfurie într-o obsesie.

Nu contează atât de mult cantitatea, “cât mănâncă din castron”, cât mai degrabă calitatea, “ce mănâncă din castron”. E mai important ca ei să aibă un program stabil şi să le asigurăm prin alimentaţie toţi nutrienţii esenţiali pentru o creştere armonioasă. Pe parcursul zilei, să le punem în farfurie o proteină animală (brânză, lapte, ouă, carne, peşte), legume proaspete sau gătite, fructe, cereale integrale (ovăz, secară, orez etc), dar și grăsimi (seminţe, nuci, ulei de măsline, avocado etc). Şi, desigur, apă.

Am stat de vorbă cu un specialist în nutriţie, Claudia Opriţa, despre alimentația copiilor. Despre cât de mult ar trebui să mănânce un copil, despre cât de des, despre grupele alimentare zilnice, dar şi despre dulciurile şi opţiunile de gustare pe care le avem în comerţ atunci când ne grăbim sau nu avem timp să gătim acasă. Şi, desigur, la ce să ne uităm atunci când le alegem.

  1. Dragă Claudia, ce înseamnă exact o alimentaţie sănătoasă la copii?

Alimentația sănătoasă începe încă din primele ore de viață, de când punem copilul la sân și acele prime picături de colostru sunt picături de viață și imunitate. 

Copiilor trebuie să le furnizăm hrană din toate categoriile alimentare, să le dăm ocazia să încerce gusturi noi, chiar dacă noi ca adulți avem deja reticențe sau obiceiuri alimentare deja stabilite, ei sunt la început de drum și au nevoie să experimenteze, să facă alegeri și să își creeze propriile preferințe. 

Trebuie să ne asigurăm că sursa de unde ne procurăm alimentele de bază este una curată, fără chimicale. Dacă nu avem o astfel de sursă, pentru că nu toți suntem atât de norocoși să avem rude la țară sau posibilități financiare pentru a cumpăra doar “bio”, să alegem din magazine răul cel mai mic: o carne mai bună, o brânză mai curată, legume și fructe din piață care, chiar dacă nu sunt ele cele mai arătoase și au un viermișor, măcar sunt mai puțin stropite. 

Să amânăm pe cât posibil de mult contactul copiilor noștri cu fast-foodurile, cu dulciurile ambalate, cu sucurile de pe rafturi și atât de atrăgătoare prin reclamele cu care suntem bombardați și să încercăm să le facem în casă și să îi păcălim pe micuții noștri cu “burger făcut în casă”, “shaorma ca la restaurantul din oraş”. 

Cu cât un aliment este mai simplu, cu atât el este mai sănătos.

Dacă citim eticheta unui produs și constatăm că am cam lipsit la ora de chimie pentru că nu înțelegem ce ingrediente conține, acel produs trebuie pus la loc pe raft. 🙂

       2. Cât de important este să respectăm un orar al meselor şi care ar fi cel mai potrivit?

A face copiilor o rutină clară a meselor este foarte important, energie uriașă pe care ei o au trebuie să fie alimentată cu mese consistente și gustări sănătoase, iar la vârstele mici dacă îi lăsăm să vină singuri să ceară de mâncare când le este foame, poate fi o greșeală, pentru ei orice este mai interesant și important decât să se așeze la masă și să piardă toată distracția din jurul lor. 

Trebuie să le asigurăm puiuţilor noștri 3 mese principale și 2 gustări, la un interval de 2-2.5 ore între mese.

Desigur că nu avem pretenția să mănânce 3 feluri de mâncare la o masă, iar apoi să alergăm după el cu banană la gustare și să ne supăram că nu mai mănâncă copilul.

Stomacelul lor este mic și a mânca tot din farfurie nu ar trebui să mai fie o obsesie a noastră, ci doar a bunicilor 🙂

Danonino, recomandat de Societatea Română de Pediatrie ca gustare, parte dintr-o alimentaţie echilibrată

 

      3. În acest caz, cam cât ar trebui să mănânce la o masă un copil? Al meu, de patru ani, are zile când mănâncă mult, o porție de adult, dar are zile când abia ciuguleşte. Nu insists să termine tot, dar măcar să ia 10 guri (eu sunt cu gurile).

Copiii au perioade, uneori ne surprind cu pofta lor de mâncare și preferințele pentru un anumit aliment, ca a doua zi să refuze cu vehemență tot ce le punem în farfurie. Azi să ceară cărnița, a doua zi să țipe că nu mănâncă supă pentru că are cărniță. Nu trebuie să insistăm și să îi forțăm, dar nici să nu cădem pradă tentației de a le da să ronțăie orice doar ca să ne asigurăm că va avea ceva în stomac. 

Dacă copilul refuză să mănânce la masa principală sau mănâncă mai puțin decât considerăm noi, trebuie să ne gândim dacă are legătură cu faptul că tocmai a terminat de ronțăit o bomboană pe băț și nu îi mai este foame sau poate că mâncarea nu este pe gustul lui (ciorbiță prea acră, carnea prea tare etc). Încercăm să suplimentăm cu ceva sănătos care știm că îi place: un iaurt, niște legume sau pur și simplu să ne înarmăm cu răbdare și să așteptăm următoarea masă când burtica goală a copilului va cere sigură de mâncare. 

     4. Ce exemplu de meniul zilnic ne-ai putea oferi, să ne ghidăm mai bine?

Meniul zilnic al unui copil va fi diferit în funcție de vârsta, starea de sănătate, toleranțe alimentare, de care fiecare mămică trebuie să țină cont și să adapteze mesele în funcție de toți acești factori.

Pentru un copil sănătos, fără intoleranțe și alte probleme: 

 1-3 ani: 

Dimineață: lapte cu o felie de pâinică unsă unt și miere sau dulceață făcută în casă, ori o feliuță de chec cu un pahar cu lapte cald în care am pus miere 

Gustare: măr ras cu biscuit și brânzica proaspătă de vaci sau un fruct 

Prânz: supă cu carne și tăiței; fripturică de pui la cuptor cu piure de cartofi. Putem avea și un desert făcut în casă 

Gustare: un iaurt cu câțiva biscuit de casă 

Cină: mămăliguță cu brânză și smântâna  

 4-6 ani: 

Dimineață: sandwich cu pâine cu semințe sau integrală (este bine să nu obișnuim copiii cu pâinea albă, pufoasă și dulce, care are zahăr în compoziție) pe care o ungem cu unt + câteva felii de șuncă și legume proaspete; omletă cu legume 

Gustare: Brânzică Cottage 

Prânz: ciorbă de perișoare; friptură de vită cu salată de legume și o feliuță de pâine 

Gustare: fructe (este bine să avem în alimentația noastră fructe de sezon, cât mai proaspete) 

Cină: Budincă la cuptor cu brânză de vaci sau file de peşte cu piure de legume    

Nu dăm copiilor alimente prea sărate, prea picante sau prea dulci, evităm tot ce este prăjit. 

 

      5. M-am ferit întotdeauna de extreme şi perfecţionism, dar în ceea ce priveşte zahărul am fost strictă până la cei trei ani ai lui Luc, mai ales că a avut o demineralizare genetică de toată frumuseţea. Dar, de un an, fie înlocuim zahărul cu un îndulcitor natural, fie mai cumpărăm dulce din comerţ. Cât de grav este acest lucru (vorbim totuşi de copii mai măricei) şi, când facem asta, la ce să fim atenţi?

Ai atins un punct sensibil și important “PERFECŢIONISMUL”. Cred că fiecare mămică încearcă  să își crească copilul după niște reguli foarte stricte, iar nutriția reprezintă un domeniu care abundă de informații. Citim peste tot că zahărul este nociv, că afectează dezvolarea, creierul, iar noi, ca părinți, vrem să oferim puiului nostru tot ce este mai sănătos și să îl ținem departe de orice îi poate face rău. Însă, la fel de bine știm că doar excesele dăunează și că oricât de mult am vrea noi să îl ținem departe de acel “ceva bun” sau “ceva dulce”, el se va lovi de aceste mici bucurii dulci la petrecerile de copii, la grădi sau la bunicii care abia așteaptă să își răsfețe nepotul cu o prăjitură.

Asta nu înseamnă că suntem părinți mai puțini buni sau iresponsabili. Dacă reușim să amânăm momentul în care să îi cumpărăm dulciuri din comerț până la 2-3 ani, putem să ne declarăm că am atins perfectionismul :).

A da copilului, din când în când, ceva dulce nu îi va afecta nici dezvoltarea și nici nu va crea dependenţă de gustul de dulce.

Să citim mereu eticheta, să evităm conservanții și să căutăm acele produse cât mai curate.

Să avem măsură în toate este cheia unei alimentații sănătoase.

     6. Am văzut că menţionezi des în alimentaţia copiilor brânza de vaci. Am descoperit de ceva timp brânzica de vaci de la Danonino cu fructe şi legume şi îi dau lui Luc ca gustare, din când în când, nu doar pentru că nu am timp de gătit zilnic, dar şi pentru că îi place. Mie mi se pare că eticheta lor este curată, nu are E-uri, nu are ingrediente pe care nu le cunosc. În afară de zahărul de care vorbeam mai sus, pe care şi eu îl recomand peste 2-3 ani. În plus, brânzica asta are calciu și vitamina D pentru dezvoltarea oaselor și susţinerea sistemului imunitar. Nu se compară cu ciocolata sau bomboanele. Ție cum ţi se pare brânzica lor?

 

Brânzica și lactatele în general sunt o sursă de calciu extrem de importantă pentru creșterea micuților noștri, pentru oase puternice, dințișori sănătoși și energie. O brânzică de vaci simplă poate să nu fie tocmai pe placul copiilor, de aceea a potența gustul cu fructe proaspete, pasate, poate face dintr-o gustare banală ceva delicios pentru copii.

Dar ce ne facem când nici timpul și nici locul nu ne permite acest lucru?

Putem apela la acele produse care au o etichetă cât mai curată, fără conservanți, coloranți, cu un termen de valabilitate cât mai mic, ceea ce însemnă că nu are adaosuri care să facă produsul de nealterat.

Un produs pe care îl găsim la frigider versus altele pe care le găsim la raft, pasteurizate, este de departe de preferat și reprezintă o alegere bună pentru puiuțul nostru.

Brânzica Danonino este un astfel de produs pe care îl putem da la gustare, are și adaos de Vitamina D atât de importantă pentru sistemul imunitar al copilului.

Poate că unele mămici vor spune că este un produs care are zahăr, dar așa cum am scris puțin mai sus, dacă avem grijă să păstrăm un echilibru în ceea ce privește nutrienții, câteva grame de zahăr nu vor afecta negativ creșterea copilului, ci va fi acel dulce sănătos care îl va bucura și îl va considera un răsfăț.

      7. Ai avea un mesaj pentru părinţii de mă urmăresc?

 Vreau să vă felicit pe toți, mămici și tătici, sunteți o comunitate frumoasă, unită de același vis: UN COPIL FERICIT ȘI SĂNĂTOS. A fi părinte nu este ușor, cred că este poate cea mai grea meserie din lume și oricâte cărți am fi citit înainte, parcă niciodată nu suntem cu adevărat pregătiți pentru ceea ce trăim zi de zi lângă copiii noștri. Dar este atât de frumos să fii răsplătit cu zâmbete și îmbrățișări pline de iubire, încât toate nopțile nedormite și grijile dispar ca prin vis. 

***

Mulţumesc, Claudia, pentru interviu!

Vreau să mai menționez că Danonino nu conține coloranți artificiali sau conservanți. În cantitatea etichetată în zaharuri este inclusă şi lactoza, “dulcele” prezent în mod natural în lapte. Conține proteine, calciu, vitamina D, nutrienți esențiali unei bune dezvoltări a copilului şi este recomandat de Societatea Română de Pediatrie. Există şi gama Danonino Trio Bio, cu 0 zahăr adăugat.

 Sper că v-au fost de folos informaţiile şi că puii voştri sunt voinici şi sănătoşi.

Poze: arhivă personală

Cu prietenie,

Alexandra

 

Sunt Alexandra Lopotaru, jurnalist, blogger, autor de carte pentru copii și mama de Luc, un băiețel cu ochi-pelin. Sunt amorezată din Nord până în Sud de familie, scris și poezii, iar cea mai mare dorință este să ne păstrăm cu toții măcar o bucățică din naivitatea, curiozitatea și bunătatea copiilor din noi.

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Centrul de preferințe pentru confidențialitate

bebelonia.ro

Cookie-urile folosite de acest site sunt limitate şi nu te vor afecta în nici un fel. Vezi mai multe detalii aici https://jetpack.com/support/cookies/

facebook, twitter