Pentru toate zilele care dor de Dor…

M-am uitat zilele acestea peste volumul meu de poezii, Mama te iubeşte, pe care îl semnez de obicei exact aşa, ca în titlu, Pentru zilele care dor de dor, şi am conştientizat că deja îmi e dor de atâtea momente, la fel cum îmi va fi şi de ziua de azi, în care vă scriu. 

Sigur, profit cât pot de mult de şansa de a-l avea încă lângă mine pe puiul meu de trei ani jumătate, de norocul de a mai avea un bebeluş printre noi la toamnă, dar îmi poate garanta mie cineva, că oricât aş profita de momentul de acum, de clipa din prezent, nu îmi va fi dor? Nu mi se va strânge inima când va fi trecut şi bucuria de azi?

Suntem diferiţi, dar eu mă cunosc şi ştiu că, indiferent cât de raţională şi ancorată în realitate aş fi, acolo departe, în crăpătura sufletului meu, dorul de toate se va ivi ca soarele la răsărit, printre draperii. Câte puţin, câte puţin. Fiindcă dorul ăsta e cea mai dureroasă dovadă a iubirii.

Aşa că…

Zilele acelea care încep cu un mers de-a buşilea pe tine, cu un trupuşor de dovleac cuibărit între genunchii tăi adunaţi şi bărbie, cu o îmbrăţişare de mânuţe cu miros de aluat,

Zilele acelea în care deschide guriţa ca un pelican să îi dai să mănânce ce mănânci şi tu,

Zilele acela în care nu v-aţi mai văzut patru ore, dar apoi aleargă spre tine şi te prinde cu o strânsoare de te roagă să nu mai pleci,

Zilele acelea în care învăţaţi unul de la altul, în care vă călcaţi pe picioare de nu vă mai înţelegeţi, dar care, în final, se termină cu o împăcare îndulcită de regret,

Zilele acelea în care ţi se urcă în spinare şi te prinde de gât, râzând, că eşti un ponei,

Oh, zilele acelea în care spune că te iubeşte, că eşti cea mai frumoasă mamă din jurul lui, că ar vrea să se însoare cu tine, dacă ar putea,

Zilele acelea în care staţi toţi trei, patru, cinci pe covor încovoiaţi sau în care jucaţi “Floare-floare deschide-te la soare”,

De toate zilele ăstea,

Vă spun că de toate zilele ăstea 

Ne va fi dor.

Poza: arhivă personală

Cu prietenie,

Alexandra

Please follow and like us:
0
fb-share-icon0
0
Pin Share0

Share

Căutare

Galerie

Sunt jurnalist, blogger şi mama a doi băieți, Luc, un zvăpăiat de 5 ani, cu ochi-pelin şi gene lungi, şi a lui Alec, un delicios de un an, cu ochi-azur. Sunt o mamă care a strâns tot norocul din cele patru puncte cardinale la pieptul ei.

Sunt Alexandra Lopotaru şi vă invit în cea mai minunată parte din viața mea: în viața de părinte 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.