Pentru părintele care lucrează prea mult şi ajunge acasă prea târziu

0 Comentarii
Pentru părintele care lucrează prea mult şi ajunge acasă prea târziu

Eşti mamă. Sau tată.

Lucrezi la o bancă, la o agenție de publicitate, la restaurant sau la un magazin de pe bulevard. 

Poate repari maşini, poate scrii la un ziar, poate coşi rochii de nuntă, poate ştergi podelele unei cofetării şi pui scaunele pe mese, să dai şi pe sub ele.

Te uiți prima oară în zi la ceas. Iar ai stat peste program. Iar ajungi acasă frânt de oboseală. Iar ajungi când copiii se bagă în pat sau dorm deja. Iar nu ai apucat să le citeşti tu povestea. Iar nu ai apucat să vă jucați, să vă iubiți, să le umpli pieptul de tine. Şi tu nu mai apuci să-l umpli pe al tău de ei.

“Păi da, dar şeful meu mi-a mai dat trei articole de scris înainte să plec”.

“Păi da, dar m-a sunat un partener cu o propunere chiar când să închid laptopul”.

“Păi da, dar ultimii clienți au stat mai mult decât trebuia şi nu puteam să îi grăbesc”.

Ştiu că sunt mii de scenarii, mii de urgențe, mii de posibilități şi că uneori nu putem refuza. Ştiu că sunt şanse să fii constrâns, să te preseze vreun client cu uşa, să ai nevoie de ore suplimentare pentru bani. 

Dar, uneori, poți să spui “stooooop!”.

Poți să pui pauză. Poți să nu mai răspunzi la telefon. La mailuri. La mesaje. Poți să faci şi a doua zi. Poți să nu te mai dai peste cap şi să ajungi la epuizare.

Eu nu zic în niciun caz să îți neglijezi cariera. Nu, nu, e foarte importantă, atât profesional, financiar, cât şi personal. Eu nu zic să nu dai tot ce ai mai bun, să nu încerci să demonstrezi tot ce ştii mai bine. Eu nu zic să pui cariera pe locul doi. Eu doar îți sugerez să nu îți pui copiii acolo. Familia. Soția. Fiica. Fiul. Cei care te iubesc ca nimeni alții.

Să nu mai pierzi mereu serbări. Să nu mai pierzi mereu povestea de seară. Să nu mai uiți de înot. Să nu mai uiți de plimbarea cu bicicleta. Să le dai timp din timpul tău. Pentru că, după mine, nu e nimic mai important pe lumea asta decât să fii prezent în viața copiilor tăi. Acum, mici, cât au cea mai mare nevoie de tine.

Ştii, poate tu nu te uiți la ceas să pleci. Dar ei sigur se uită la ceas să vii.

Poză: Unsplash

Cu prietenie,

Alexandra

Sunt Alexandra Lopotaru, jurnalist, blogger, autor de carte pentru copii și mama de Luc, un băiețel cu ochi-pelin. Sunt amorezată din Nord până în Sud de familie, scris și poezii, iar cea mai mare dorință este să ne păstrăm cu toții măcar o bucățică din naivitatea, curiozitatea și bunătatea copiilor din noi.

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Centrul de preferințe pentru confidențialitate

bebelonia.ro

Cookie-urile folosite de acest site sunt limitate şi nu te vor afecta în nici un fel. Vezi mai multe detalii aici https://jetpack.com/support/cookies/

facebook, twitter