Copil al meu,
Nu eşti Soare, dar îmi luminezi viața din ochi mai tare decât el.
Nu eşti instructor de dans, dar îmi faci inima, plămânii, stomacul şi rinichii să joace Hora Bucuriei zilnic.
Nu eşti pictor, dar ai grijă să îmi desenezi zâmbete când ai chef, doar bătând din palme.
Nu eşti arbore, dar îți simt rădăcinile până în străfundul creierului, cu seva lor cu tot.
Nu eşti vultur, dar te pricepi să îmi răpeşti în cioc orele de somn şi să mă porți în zări neadormite. Eşti chiar maestru.
Nu eşti doctor, dar îmi vindeci tristețile, bubele şi tăieturile din suflet doar cu o mângâiere. Doar cu mânuțele tale cât o frunză de dalie.
Nu eşti scriitor, dar mi-ai oferit cea mai captivantă nuvelă de până acum, în care suntem o familie.
Nu eşti profesor, dar mă înveți – prin simpla-ți existență – să fiu mai iertătoare, mai fericită şi mai generoasă cu cei din jur.
Nu eşti astrolog, dar îmi dau seama ce viitor frumos am datorită ție.
Nu eşti inginer, dar ştii pe ce buton să apeşi atunci când am nevoie.
Nu eşti arhitect, dar mi-ai oferit cea mai frumoasă casă.
Nu eşti Dumnezeu, dar datorită ție m-am născut a doua oară.
Am vrut doar să ştii ce puteri miraculoase ai doar pentru că eşti TU.
Poza: pexels.com
Cu drag de tine,
Mama