Înainte să îi răspunzi unei mame îngrijorate, întreabă-te de două ori dacă o ajuți

0 Comentarii
Înainte să îi răspunzi unei mame îngrijorate, întreabă-te de două ori dacă o ajuți

Uneori, avem nevoie de un sfat. Încercăm în viața reală să le ocolim pe cele nesolicitate, să ignorăm comentariile necerute sau judecățile de valoare fără vreun aport. 

Dar, uneori, chiar avem nevoie de un sfat.

Şi nu mă refer la sfaturi medicale, acelea se cer direct la medic, nu pe facebook. Dar un sfat de la o mamă virtuală, care, dacă a trecut prin ce treci tu, dacă îți înțelege durerea, nedumerirea, îngrijorarea, îți devine cea mai bună prietenă. 

Ai pupa-o şi îmbrățişa-o.

Avem nevoie de certitudinea că nu suntem singuri. Avem nevoie de certitudinea că nu am stricat copilul, că nu suntem mame groaznice sau exagerate, că doar trecem prin etape grele aşa cum ele trec prin timp.

Aşa că, întrebăm pe grupuri de părinți.

De cele mai multe ori, când ne spunem durerea public, primim încurajări şi sfaturi pertinente.

Dar se mai întâmplă să nu. Se mai întâmplă să ni se taie capul, să fim făcute cu ou şi oțet, să fim puse la zid doar pentru că interpretările sunt subiective şi bazate pe colțuri de detalii. Fără a şti toate variabilele.

Şi se mai întâmplă să primeşti şi comentarii care nu te ajută, doar încurcă. Doar îți adâncesc suferința şi vinovăția.

Mi s-a întâmplat şi mie de curând.

Când o mamă spune că al ei copil nu doarme, nu se aşteaptă să audă “nu ştiu ce să zic, al meu doarme de la 7 seara la 9 dimineața”.

Când e îngrijorată că al ei loveşte, nu aşteaptă replica “nu ştiu ce să zic, al meu niciodată nu a călcat o muscă”

Când o mamă se vaită că al ei nu mănâncă, ultimul lucru pe care îl aşteaptă e “nu ştiu ce să zic, al meu mănâncă şi trei castroane odată”.

Când o mamă se plânge că-i plânge bebeluşul, nu aşteaptă să citească “mulțumesc lui Dumnezeu, eu nu simt că am bebeluş în casă”.

Poate nu ne dăm seama, dar astfel de lucruri doar adâncesc hăul în care mama simte că se află. Poate nu ne dăm seama că punem fân pe un foc ce arde deja. Poate nu ne dãm seama că un “te înțeleg”, “îmi pare rău” sau “îți trimit o îmbrățişare” ajută mai mult.

Sau o să ne dăm, când ne va veni rândul.

Poza: arhivă personală

Cu prietenie,

Alexandra

Sunt Alexandra Lopotaru, jurnalist, blogger, autor de carte pentru copii și mama de Luc, un băiețel cu ochi-pelin. Sunt amorezată din Nord până în Sud de familie, scris și poezii, iar cea mai mare dorință este să ne păstrăm cu toții măcar o bucățică din naivitatea, curiozitatea și bunătatea copiilor din noi.

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.