Iar el, el să nu mă uite

Dacă aş putea, m-aş teleporta uneori în spațiu să urlu, să îmi vărs frustrãrile şi să nu mă audă nimeni.

Dacă aş putea, aş pocni din degete ca toți copiii să aibă părinți. Părinți buni.

Dacă aş putea, mi-aş scoate de sub tricou încă opt mâini să fac toate treburile odată.

Dacă aş putea, aş vrea să nu mai pierd timpul dormind. Ci să stau şi să îmi privesc copilul cum doarme.

Dacă aş putea, aş zbura până la stele în fiecare noapte, ca să le arăt o poză cu cel mai frumos mic dintre pământeni.

Dacă aş putea, m-aş pune toată viața pe umărul copilului meu, să îl veghez îndeaproape.

Dacă aş putea, i-aş da lui Luc o rețetă cu 1.000 de ani.

Dacă aş putea, m-aş întoarce pe dos şi mi-aş scoate toată încăpățânarea pe care a moştenit-o şi Luc. Şi încruntarea.

Dacă aş putea, m-aş duce în toate punctele cardinale să adun tot, tot ce e mai bun pentru copilul meu.

Dacă aş putea, aş construi fără ezitare un zid prin care răutatea să nu treacă.

Nu pot, ştiu.

Dar pot să am grijă de el ca de cea mai sfântă icoană,

Pot să îl învăț să fie bun cu sine şi cu cei din jur,

Pot să îl încurajez să îşi urmeze visele, dorințele, aspirațiile,

Pot să îl ascult şi să îi acord tot timpul din toate lumile,

Pot să îl fac să vadă partea frumoasă din oameni

Şi pot să îl iubesc la nesfârşit.

 

Iar el, el doar să nu mă uite.

 

Sursa foto: Unsplash

Cu drag,

Alexandra

Please follow and like us:
0
fb-share-icon0
0
Pin Share0

Share

Căutare

Galerie

Sunt jurnalist, blogger şi mama a doi băieți, Luc, un zvăpăiat de 5 ani, cu ochi-pelin şi gene lungi, şi a lui Alec, un delicios de un an, cu ochi-azur. Sunt o mamă care a strâns tot norocul din cele patru puncte cardinale la pieptul ei.

Sunt Alexandra Lopotaru şi vă invit în cea mai minunată parte din viața mea: în viața de părinte 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.