Cel mai puțin egoist om de pe Pământ. Ea, mama

-Mamă, ce egoistă eşti, păi eu n-aş merge? m-a întrebat soțul meu, când i-am zis că mă duc fără el la masaj, că mă doare spatele.

Ştiu că a zis în glumă, dar chiar şi aşa mi s-au aprins nişte becuri roşii de alarmă în ochi. 

Şi mi-am dat seama că unei mame poți să îi spui că este oricum. Că este nedormită, ciufută, că îi mai lipsesc bucăți de pe acoperiş, că e copil, impulsivă, plângăcioasă, dar nu că e egoistă. Nici măcar în glumă. Doar ea ştie de câte s-a lipsit de când creşte o picătură de copil.

Serios, să nu îi spuneți unei mame că e egoistă. Să nu cumva să o blamați că poate într-o zi se pune pe ea pe primul plan, că poate într-o seară nu îi mai citeşte copilului, că poate într-un prânz îi serveşte paste cu sos din comerț. Să nu o îmbrânciți pe stradă dacă o vedeți într-o dimineață că îşi pune copilul în brațele soțului şi fuge şi înspre visurile ei.  

Pentru că, în restul de zile, dimineți, în restul de seri sau prânz, ea a dat şi dă tot. Pentru că, în restul de timp, a stat acasă, s-a izolat, a citit poveşti, a făcut ture la 12 noaptea cu căruțul sau cu maşina să îl adoarmă, a ascultat atâta sunet de uscător de păr, de ea nu îl mai foloseşte.

Deşi ştie că nu e bine pe termen lung, mama s-a uitat o bucată de vreme pe ea. A încurajat visurile soțului sau copilului, a renunțat la întâlniri cu prietenii, la ore de somn, la timpul ei, la filmele sau cărțile dragi. Mama a renunțat la propriul corp, doar să îi fie lui bine. A făcut tot posibilul ca lui să îi fie bine. A îndurat dureri inimaginabile doar să îl aibă, să îl alăpteze, fiindcă ataşarea asta corectă nu vine mereu din prima. 

Ştiți că nu poate înghiți nici măcar o firimitură de pâine dacă ştie că puiul ei nu a mâncat? Ştiți că nu poate râde dacă puiul ei plânge? Ştiți că ea merge şi cu şosetele rupte la călcâi, doar să nu îi lipsească lui nimic?

Spuneți-mi mie, arătați-mi-l mie pe cel care face la fel, tot timpul. Care face atâtea lucruri pentru altcineva şi nu pentru sine. Arătați-mi mie cine oferă atât de multe, atât de sincer, atât de genuin şi dezinteresat, fără să aştepte ceva la schimb, cum o face o mamă cu copilul ei.

O mamă dă tot şi încă pe atât. 

Iar eu…eu mă duc singură la masaj.

PS: chiar e şi un studiu care arată că mamele sunt mai altruiste decât tații atunci când cei din urmă nu se implică în decizii.

Poza: arhivă personală, eu cu Alec, surprinşi de Loredana Alexandra Photography

Cu prietenie,

Alexandra

Please follow and like us:
0
fb-share-icon0
Tweet 0
Pin Share0

Sunt jurnalist, blogger şi mama a doi băieți, Luc, un zvăpăiat de 5 ani, cu ochi-pelin şi gene lungi, şi a lui Alec, un delicios de un an, cu ochi-azur. Sunt o mamă care a strâns tot norocul din cele patru puncte cardinale la pieptul ei.

Sunt Alexandra Lopotaru şi vă invit în cea mai minunată parte din viața mea: în viața de părinte 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *