Avantajul fratelui mai mic: fratele mai mare

0 Comentarii
Avantajul fratelui mai mic: fratele mai mare

Bebeluşii copiază, imită şi învață mult mai uşor de la copii decât de la părinți. De la frați, surori, verişori, copii ce se află în imediata proximitate.

Fiecare familie are motivele sale pentru care se hotărăşte să facă loc unui al doilea copil. De fapt, nu să-i facă loc, fiindcă fiecare copil are locul cuvenit, ci să îşi facă curaj să se mărească. Poate pentru că tata îşi doreşte un prieten pentru primul copil, poate pentru că mama moare de dor de bebeluş sau poate pentru că ambii vor, pur şi simplu, mai mulți copii. Sau poate chiar fără motiv şi se întâmplă.

Nu ştiu dacă toată lumea face asta, dar eu m-am gândit inițial la fratele cel mare ca fiind norocosul cu frate mai mic.

Îmi spuneam că o să aibă şi el cu cine să se ascundă sub pilotă şi să râdă de şoseta mea ruptă la degete. “Haha, i-a ieşit lui mami un cartof, ai văzut?”

O să aibă şi el cu cine să se joace “Război” când mergem cu rulota sau să facă umbre pe pereți.

O să aibă şi el cui să dea bezeaua din care muşcă doar o dată.

O să aibă un partener de fotbal, de secrete, de lego, de trenuleț şi nu se va mai simți singur când o gaşcă de copii îl va respinge.

Sau, când n-oi mai fi eu, se vor avea unul pe altul. Asta gândeam eu. Aşa îmi zburau mie gândurile.

Când, de fapt, după 10 luni de “mamă cu doi copii”, mi se pare că altfel stau lucrurile.

Fratele mic este cel care se bucură de o mamă mai relaxată, care şi-a consumat fricile pe primul. Fratele mic este cel care se bucură de jucăriile şi cărțile celui mare. Care se încalță cu şoşonii fratelui lui. Care are cu cine să meargă de-a buşilea. Care are pe cină să tragă de păr cu o forță incredibilă şi să nu zică nici pâs. “Lasă-l mami, că nu mă doare”, îmi zice Luc.

Cel mic ştie să țină o maşinuță în mână, să o mişte tacticos în sus şi în jos, fiindcă l-a văzut pe fratele său. Pe când Luc, la vârsta lui, îmi dădea cu ele în cap. Alec mănâncă cel mai bine când îl vede mâncând pe fratele lui. Merge mai repede, mai încrezător, mai iute când e cu fratele lui. Doamne, şi cât se bucură când îl vede!

Nu ştiu exact care e mai norocos (amândoi, cu siguranță), dar, în lumina anului de a trecut, cred că al doilea copil are din start un avantaj pe care primul nu l-a avut nicicum: iubirea extraordinară a unui frate.

Poza: Alec şi Luc, zilele trecute

Cu prietenie,

Alexandra

Sunt Alexandra Lopotaru, jurnalist, blogger, autor de carte pentru copii și mama de Luc, un băiețel cu ochi-pelin. Sunt amorezată din Nord până în Sud de familie, scris și poezii, iar cea mai mare dorință este să ne păstrăm cu toții măcar o bucățică din naivitatea, curiozitatea și bunătatea copiilor din noi.

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.