Eşti mama-copilului-tău
notă feb.2020: e o scrisoare pe care mi-am scris-o mie prin vară, când încă îl mai alăptam, publicată pe pagina mea de FB. Am o serie de astfel de scrisori, pe care o să le urc, pe rând, şi pe blog 🙂 *** Draga mea, Ai plâns de necaz că parcă nu i-ai mai gătit […]
Oricât de greu ţi-ar fi, tot lângă copilul tău ţi-e bine…
Poate ai simţit şi tu vreodată picătura chinezească după fiecare val insistent de “mami, mami, mami”, Poate te-ai dat şi tu jos de pe scaun brusc, ţi-ai băgat picioarele în papucii de la uşă şi ai apăsat clanţa să ieşi în frig fără palton, Poate ai avut o prietenă în vizită, care s-a jucat aşa […]
Mi-e dor să fiu copil…
Încă de când copilul meu a început să alerge, am început să mă socotesc și eu din nou copil. Prin ochii lui Luc, mă vedeam cum zburdam prin curtea de lângă fântână, printre păsări și animale, cum mă cățăram prin toți copacii ca maimuța și mâncam flori de salcâm sau zarzăre verzi și acre (noi […]
Pentru toţi taţii care se implică în creşterea copiilor lor: sunteţi minunaţi!
Ne-am întors duminică de la Voineasa la Bucureşti şi, în maşină, am luat-o cu noi pe mama unei prietene din copilărie. O doamnă foarte caldă, blondă, subţirică şi inteligentă, ce a scăpat ca prin minune dintr-un accident rutier înainte de sărbători. Şi ea, şi soţul. Iar acum mergea la Bucureşti pentru un control. Mereu i-am […]
Când nu mai vrei nimic în viața asta, doar să îți fie copilul bine
În viața mea nu am simțit o asemenea durere de frică precum am simțit ieri. Ieri, după ce v-am scris să fim mai buni de Anul Nou, copilul meu a băgat – înainte să îl pot opri – nişte praf de cioburi în gură. Ne jucam prinselea şi, din greşeală, a spart o lumânare. Strânsesem […]
11 lucruri de ţinut minte când te duci cu copilul la nuntă
La noi la Voineasa, la ţară (ştiu, ştiu, mama mă va certa, Voineasa e staţiune, domnule!), abia se aşteaptă o nuntă ca lumea să meargă să petreacă. Abia se aşteaptă un bairam cu sarmale şi păstrăv, cu lăutari şi ţuiculiţă, unde îţi poţi lăsa măcar pentru câteva ore grijile acasă. Părinţii mei nu au fost […]
Tatăl nu dă viață copilului, dar poate să-i dea tot ce are el mai bun
-Mara, cine îţi citeşte ţie poveşti? am întrebat-o pe mititica de patru ani. -Mami, îmi spune veselă. Mami îmi citeşte seara. -Şi tati? Îţi citeşte şi el? nu ştiu cum am continuat să întreb, parcă vorbind gura fără mine. -Nu, tati nu…vine târziu de la serviciu şi e obosit… -Dar ai vrea să îţi citească? […]
Mami, m-ai lăsat singur la grădiniţă…
Asta mi-a spus copilul meu aseară, în maşină, după ce ne-am întors de la finuţii noştri. Ieri a fost a doua zi în care a rămas singur la grădiniţă, de la 9 dimineaţa până după somnul de prânz, la 16:30. Fără noi. Ne-am reunit la şaptea seara abia, direct în casa prietenilor noştri, fiindcă avusesem […]
Cât de mare poate fi un om mic?
Suntem la Voineasa, la ai mei, şi aici e frig. Ca să înțelegeți, dimineața sunt 3 grade afară şi trebuie să te înfofoleşti bine, dacă nu vrei să te trezeşti cu țurțuri la nas. Iar acum două-trei ore, pe la un şapte, când mă întorceam din sat, de la cumpărături, îl aud pe Luc cum […]
Copiii nu sunt peşti în acvariu, iar casa nu va fi întotdeauna lună. Nici măcar la vizite
Azi-dimineață au venit pe la mine două doamne care îmi urmăresc blogul, împreună cu copiii lor simpatici, să îmi lase haine şi jucării pentru o altă mamă cu patru copii. Săptămâna trecută am scris despre acest caz şi comunitatea din jurul blogului a fost atât de receptivă, că m-a înduioşat. Deja am primit câteva plase […]
