Timp de trei-patru luni, după ce a început Luc grădiniţa, am avut un soi de epuizare psihică în tot corpul, un stres care mă măcina precum picătura chinezească. Şi nu pentru că adaptarea a fost mai grea, nu pentru că l-am simţit cum mai face un pas spre independenţă, ci, pentru că, începuse să împingă copiii. Iar eu nu găseam cauza şi mă simţeam o neputincioasă. Îl rugam pe Luc să îşi ceară scuze colegilor, eu