Am auzit de câteva ori – și mă bucur că în număr restrâns – cum copiii “cerşesc” atenție. Îmi displace atât de mult termenul, încât l-aş face pachețel de primăvară şi l-aş arunca la dihori. Poate eu mi-am pierdut simțul umorului, poate sunt prea sensibilă, poate exagerez (cum nu îmi place nici cuvântul “plod”), dar mititeii noştri nu merită făcuți cerşetori nici măcar în poeziile lui Tagore, care sunt frumoase. Totuşi, exprimarea m-a ros, m-a mestecat