Vine o zi când, după nopți nedormite de colici, după ore de zgomote albe, după plânsete ce te înțeapă până-n talpă, copilul tău îți întâlneşte ochii şi îți zâmbeşte ca un luceafăr.
Vine o zi când, după ce vă trântiți uşa în nas unul altuia, după ce dormiți separat atâta amar de timp, după ce are impresia că l-ai uitat de tot, vă adunați pe pat, în jurul copilului vostru şi vă strângeți mâinile în tăcere.
Vine o zi când, după dureri de canale înfundate, după ragade ce par că nu mai trec, după vinovății ce-ți joacă-n cap că nu încă nu simți magia, paralizezi când se prinde cu mânuța de degetul tău şi adoarme pe tine.
Vine o zi când, după rugăminți stăruitoare să ia măcar o înghițitură, după multele budinci cu pseudo-cereale, pe care le mesteci tu în final, să nu le arunci la gunoi, vine copilul la tine şi te întreabă de căpşuni.
Vine o zi când, după strigăte infinite de atenție, după ceasuri în care nu l-ai mai putut lăsa o dată nesupravegheat, după aplecări de te-ai cocoşat de tot, îți priveşti copilul cum se joacă singur pe podea şi mângâie maşinile.
Vine o zi când, după luni în care i-ai sărutat juliturile, după sute de zile în care i-ai şters lacrimile rostogolite pe pomeți, după miile de îmbrățişări de consolare, copilul tău te vede tristă şi suflă să îți treacă.
Vine o zi când, după certuri pe jucăriile din casă, după certuri pe brațele tale limitate, după împingeri, împunsături şi urlete, copilul mare îl ia pe cel mic de mână şi îi spune că e prietenul lui cel mai bun.
Vine o zi când, după momente clintite de cumpănă, după momente de neîncredere fără hotar în tine, după îndoieli şi temeri că nu faci exact ca în cărți, copilul tău îți aduce viorele şi îți spune că te iubeşte.
Vine o zi dintr-asta, de îți mută inima-n gâtlej şi, când vine, îți dai seama că a meritat totul.
Poza: Leea Onufrei
Cu prietenie,
Alexandra