Copil frumos,
Deschide ochii. O vezi? Razele soarelui îi dezmorțesc şuvițele prinse şui. Buzele-i uşor crăpate ți-au sărutat ție vârfurile degetelor, podul palmelor şi călcâiele.
Ți-au verificat fruntea să nu arzi.
Mâinile-i vârâte sub pernă te-au mângâiat azi-noapte. Te-au lăganat, te-au ținut pe piept să dormi mai bine.
Dar obrajii aceia, îi vezi? Pe ei s-au dat de-a rostogolul mii de lacrimi de când te-ai născut.
Doar sufletul poate nu i-l vezi bine. Dar i-l simți ori de câte ori se uită la tine.
Copil frumos,
Ştiu că nu ştii,
Ştiu că nu ai cum şi nici nu trebuie.
Dar vreau să-ți spun că mama ta dă tot şi nu aşteaptă nimic. Nu se aşteaptă să ştii prin câte a trecut ca să te aducă pe lume. Prin câte a trecut ca să te crească. Nu se aşteaptă să îi ştii durerile văzute şi nevăzute, nu se aşteaptă nici măcar să-i zici un chircit de mulțumesc. Pentru că tot ce face ea vine de-a valma din cea mai pură şi dezinteresată iubire de există pe pământ.
Ea nu aşteaptă nimic la schimb, dar speră, cu cu ochii strânşi, ca tu să nu uiți să o iubeşti.
Aşa că, tu, copil frumos, fugi la mama ta şi dă-i o-mbățişare.
Pune-ți căciula. Ia-ți ghiozdănelul. Bagă-ți picioarele în cizmulițe şi apasă pe clanță. Caut-o cu privirea pe mama ta, care te aşteaptă la poartă. Aleargă. Strig-o şi ia-o în brațe.
Ia-o puțin în brațe.
De ziua ei, merită măcar atât.
***
La mulți ani, dragă mamă!
***
PS: am scris azi-noapte, la 3, acest text, după ce l-am readormit pe Alec. A luat şi el răceala de la fratele lui. Dar vom fi bine💚
Poza: Unsplash
Cu prietenie,
Alexandra