Nouă, mamelor, ne este scris…
Nouă, mamelor, ne este scris… Ne este scris să vă purtăm în noi pleoapele, inimile, plămânii, oasele, degețelele, cu care mai târziu ne veți trage de guler sau ne veți şterge boabe de lacrimi. Ne este scris să vă naştem, să simțim agonie, durere, frică, angoasă, să urlăm din adâncul gâtului, ca după ce vă […]
Cum încerc să gestionez plânsul lui Luc-Păcălici când se frustrează
De când a dat cu nasul de viața asta gălăgioasă, unde timpul e și alb, nu doar negru, am avut grijă să nu îl las pe Luc să plângă. El nu a fost niciodată cel mai cuminte copil de pe mapamond, ca un bibelou de pus în vitrina bunicii, dar nici nu mi-a oferit nopți […]
