Prietenii din copilărie vor avea mereu un loc special în inimile noastre

Suntem la Voineasa, la bunici, de câteva zile şi Luc râdea azi-dimineață singur prin casă.  -Mamai, de ce râzi? îl întreabă mama. -Vine Miruna la Voineasa, am vorbit cu Miruna. -De ce vrei să vină, mami? îl întreb şi eu. -Că îmi place de ea. -Îți e dor de ea? -Da. -Şi ei de tine? […]

Azi e ziua soțului meu, tatăl copiilor mei! Cum ne-am cunoscut…

Soțul meu, Andrei, face azi 34 de ani şi mi-am dat seama că nu l-am descris până acum până la capăt. Ştiți acel prieten pe care îl puteți suna oricând, chiar şi la 4 dimineața, să vină să vă ia de pe un câmp că ați rămas în pană? Aşa e el, fără să clipească. […]

Mi-e dor să fiu copil…

Încă de când copilul meu a început să alerge, am început să mă socotesc și eu din nou copil. Prin ochii lui Luc, mă vedeam cum zburdam prin curtea de lângă fântână, printre păsări și animale, cum mă cățăram prin toți copacii ca maimuța și mâncam flori de salcâm sau zarzăre verzi și acre (noi […]

De Crăciun, nu uitați să treceți şi pe la părinți

-Alo, mama, de Crăciun vin acasă! îmi imaginez că îmi va spune copilul meu peste ani. Parcă mă şi văd țeapănă şi mută de bucurie, cu mâna pe gură, să nu îi urlu în telefon băiatului meu. Să nu mă creadă vreo disperată. „Te aştept, iubire. Vă aştept pe toți”, îi voi spune şi mă […]

Dacă aş mai fi din nou copil…

Nu am cum să nu scriu măcar o dată pe lună de copilăria mea, fiindcă v-am tot spus că a fost minunată şi acum o retrăiesc constant prin năzbâtiile lui Luc. Dar mai sunt lucruri pe care le-aş schimba acum, dacă aş putea şi am făcut o mică listă: Dacă aş mai fi din nou […]

Jocurile copilăriei mele

E lesne de înţeles că, de un timp de vreme, în special de când copilul meu a început să meargă, încep să mă socotesc și eu copil. Prin ochii lui Luc, mă văd cum zburdam și eu prin curtea bunicilor, printre păsări și animale, cum mă cățăram prin toți copacii ca maimuța și mâncam flori […]

De ce visam eu oare să devin Om Mare?

De ce visam eu oare Să devin om mare? Când azi mă tot gândesc Cum să mă trezesc Să fiu iarăşi mic Mai copilărind un pic… *** Când eram la grădinţă, eram atât de scundă şi schiloadă, că mi se vedeau venele indigo pe picioare şi, drept urmare, eram poreclită în mai multe feluri şi […]

Joaca de-a familia și modelele care mă inspiră: bunicii și părinții

Nu m-am gândit niciodată că o să îmi placă așa de mult nuvela în care eu sunt mama, Andrei e tata și Luc e copilul. Nu prea m-am gândit la postura asta înainte să mă văd în fața faptului împlinit, v-am mai spus. Mă mai jucam când eram mică de-a familia prin fața blocului, unde […]

Copilăria, un accesoriu scump

Într-o seară, când copilul meu avea vreo șapte luni, cugetam în bucătărie asupra unor treburi serioase – dacă să îi fac baie sau doar să îl spăl la fund – când îl văd pe tata că intră chitit să bea apă. Și cum mă aflam eu într-o inexplicabilă dilemă, îl întreb, din senin, dacă a […]