Cel mai puțin egoist om de pe Pământ. Ea, mama

0 Comentarii
Cel mai puțin egoist om de pe Pământ. Ea, mama
-Mamă, ce egoistă eşti, păi eu n-aş merge? m-a întrebat soțul meu, când i-am zis că mă duc fără el la masaj, că mă doare spatele. Ştiu că a zis în glumă, dar chiar şi aşa mi s-au aprins nişte becuri roşii de alarmă în ochi.  Şi mi-am dat seama că unei mame poți să îi spui că este oricum. Că este nedormită, ciufută, că îi mai lipsesc bucăți de pe acoperiş, că e copil, impulsivă,

Dacă ai şti…

0 Comentarii
Dacă ai şti…
“Mami, în bațe mereu!” – asta mi-a spus copilul meu în seara asta. Încercam să îl scot din cadă, ud, fără prosop, că nu voia deloc să îl şterg şi l-am lipit – aşa plin de apă – de hainele mele. “Mami, în bațe mereu!”, mi-a zis, în timp ce îl îndesam în suflet, în timp ce se agățase de mine cu mâinile şi picioarele. Cu o palmă îl țineam de spate, cu o palmă de

Tatăl nu dă viață copilului, dar poate să-i dea tot ce are el mai bun

0 Comentarii
Tatăl nu dă viață copilului, dar poate să-i dea tot ce are el mai bun
-Mara, cine îţi citeşte ţie poveşti? am întrebat-o pe mititica de patru ani. -Mami, îmi spune veselă. Mami îmi citeşte seara. -Şi tati? Îţi citeşte şi el? nu ştiu cum am continuat să întreb, parcă vorbind gura fără mine. -Nu, tati nu…vine târziu de la serviciu şi e obosit… -Dar ai vrea să îţi citească?  -Da, tare mult…mi-a răspuns cu lacrimi în ochi. Am schimbat rapid subiectul, dar gândul îmi era la inimioara ei şi îmi

Copiii trebuie să stea în scaunul auto, nu în brațele noastre!

0 Comentarii
Copiii trebuie să stea în scaunul auto, nu în brațele noastre!
Acum două weekenduri, pe 12 octombrie, am fost la Academia Titi Aur, școală de condus defensiv și pilotaj, care a lansat, împreună cu Siguranţa Auto Copii, “Ghidul Părintelui Responsabil la Volan”. Aceste cursuri au avut rolul de a semnala pericolele la care suntem supuşi în cazul accidentelor, dacă nu respectăm norme de siguranţă minime: adulţii trebuie să poarte centura corect, iar copiii trebuie să fie transportaţi în scaune auto speciale, nu în braţele noastre. România este

Să ne amintim de cei dragi, înainte ca ei să ne uite de tot 

0 Comentarii
Să ne amintim de cei dragi, înainte ca ei să ne uite de tot 
L-am lăsat pe Luc la grădiniță, ne-am urcat amândoi – eu şi Andrei – în maşină, iar eu am început să butonez pe Waze adresa unde soțul meu trebuia să mă ducă. Aveam o întâlnire şi nu voiam să întârzii. 11 minute, perfect! 11 minute, care au trecut pe lângă noi ca glonțul pe lângă ureche. Apucasem doar să îi urez “o zi bună la serviciu”, că şi deschid portiera, cobor şi mă pregătesc să traversez

Pentru toți copiii pe care i-a împins copilul meu: îmi pare rău

0 Comentarii
Pentru toți copiii pe care i-a împins copilul meu: îmi pare rău
Aseară Luc a plâns aproape încontinuu. Ori de câte ori nu reuşea să pună hipopotamul peste cal, se enerva şi plângea. Ori de câte ori încercam să îi suflu nasul, se enerva şi plângea. Ori de câte ori nu îi îndeplineam o dorință, se enerva şi plângea. Se punea în fund, întindea mânuțele după mine şi îşi scotea frustrări din suflet pe care şi le ținuse ascunse, pe zi, de la grădiniță.  Am bănuit că de

Nu, nu vreau să mă țină minte doar în bucătărie (P)

0 Comentarii
Nu, nu vreau să mă țină minte doar în bucătărie (P)
Nu ştiu cum era viața la oraş acum mai bine de două, trei decenii, dar la țară femeile erau, în mare parte, casnice. Bărbații mergeau, de regulă, la pădure, iar femeile aveau grijă de copii, de porci, de păsări, de oi, de vaci, de rațe, de găini, de buruieni, de mâncare şi vase. Aşa a fost mamaia mea toată viața, aşa a fost şi mama o bună perioadă. Şi să fi fost casnic atunci era mult

De ce iubesc să fiu mamă…

0 Comentarii
De ce iubesc să fiu mamă…
Deşi niciodată nu m-am simţit pregătită să fiu mamă, de trei ani de zile au crescut în mine nişte sentimente copleşitoare, ca ciupercile după ploaie, sentimente fără nume în dicţionar. Unele împlinitoare, altele înfricoşătoare, dar cele mai multe incredibile. Înălţătoare. Sentimente care îmi arată că drumul pe care am mers a fost cel mai bun.  Sigur, au fost momente în viaţa mea când mi-a fost tare greu. Mai sunt momente în viaţa mea când pic în

Hai să mai lăsăm telefonul din mâini! Noi, nu copiii!

0 Comentarii
Hai să mai lăsăm telefonul din mâini! Noi, nu copiii!
Vineri, după cum aţi văzut, am participat pentru prima oară la Webstock, cel mai longeviv eveniment de social media din România, organizat de Evensys, unde am putut asculta oameni motivaţionali cu mesaje asemenea. Iar cel mai important lucru pe care l-am reţinut, care m-a lovit din plin, a fost importanţa monitorizării sau reducerii timpului petrecut pe telefon, dacă este cazul, pentru bunăstarea noastră personală şi digitală.  Am citit un articol prin care se menționa că, deşi

Interviu cu mamaie. Cum era să fii bunică, acum 30 de ani, la ţară (III)

0 Comentarii
Interviu cu mamaie. Cum era să fii bunică, acum 30 de ani, la ţară (III)
V-am spus că acum câţiva ani, înainte ca mamaia mea bună să moară, i-am luat un interviu şi mi-am propus să fac multe poveşti din el. Dar nu mă gândeam că îmi va fi atât de greu. Este lung, savuros, cu limbaj neaoş, în dezacorduri, pe care nu l-aş înlocui. Am încercat, dar nu îmi surâde. Dacă l-aş rescrie, s-ar citi mai uşor, dar prefer să îi păstrez autenticitatea farmecului de atunci. Aşa că, îl voi