Dragă tată, nu uita că mama copiilor tăi este şi iubita ta 

Cred că unul dintre motivele pentru care o căsnicie se rupe, se coase, iar se rupe, iar se coase, până pârâie de tot este că noi, părinţii, uităm că am fost, mai întâi, iubiţi. Sau nu mai avem vreme să ne amintim. Ştiu că e greu şi provocator când ai copii să te împarţi în toate locurile, ştiu că e greu să găseşti echilibrul, însă trebuie să încercăm.

Aşa că, în seara asta, aş vrea să vorbesc cu taţii de mă citesc. Cu soţii noştri. Noi, mamele, că vrem să acceptăm sau nu, ne implicăm un pic mai mult în creşterea copiilor, suntem mai atente la detalii şi mai îngrijorate: noi ne gândim mai mult la ce să alegem din dulap pentru grădiniţă, la ce să avem pe masă, la cină, la ce să îi punem în ghiozdan sau la cum ar trebui să îl curăţăm sub unghii sau după urechi.

Ce-i al nostru, e a al nostru.

Sigur că sunt şi taţi implicaţi, că doar e şi copilul lor. Însă, noi facem o idee mai mult. Iar când unul dintre noi se ocupă mai mult de familie, celălalt ar trebui să se ocupe mai mult de căsnicie. Şi invers, desigur.

 Aşa că, dragă tată,

Poate soţia ta e în living acum, pe covor, şi se chinuie să construiască o maşină din lego. Ştii sigur că nu se pricepe, dar se străduieşte pentru copilul ei. Zâmbeşte-i şi încurajeaz-o.

Poate soţia ta e în baie şi face un duş. Abia aștepta să te întorci acasă şi să stai cu ochii pe copii cât să îşi ia o pauză. Las-o să fie o pauză mai lungă. Spune-i că te ocupi tu de cină.

Poate soţia ta nu mai are răbdare şi ţipă la copil că se dă jos din pat pentru a mia oară în loc să doarmă. Spune-i că îl culci tu.

Iubeşte-o. Îmbrăţişeaz-o când nu se aşteaptă. Pup-o. Pup-o ca în ziua în care a zis “Da”. Ca în ziua în care ţi-a zis că e însărcinată. Pup-o cum ai pupat-o când a născut. Spune-i că face o treabă minunată zi de zi. Spune-i că îi stă bine şi cu sosul de roşii pe bluză. 

Ia-o de talie şi priveşte-o aşa cum priveşti un clar de lună. Cu bucurie, cu uimire, cu miracol. Ia-o de mână şi trimite-o la culcare mai devreme. Promite-i că vei mereu lângă ea, promite-i că totul va fi bine când o vezi cu lacrimi înnodate sub bărbie. Că împreună e mai uşor.

Stânge-i mâna şi aminteşte-i de ziua în care v-aţi cunoscut. Aminteşte-ţi tu cu ce era îmbrăcată şi surprinde-o.

Are nevoie să ştie că nu e doar mama copiilor tăi. Are nevoie să ştie că e şi iubita ta.

Acum şi mereu.

Poza: Unsplash

Cu prietenie,

Alexandra

Please follow and like us:
0
fb-share-icon0
Tweet 0
Pin Share0

Sunt jurnalist, blogger şi mama a doi băieți, Luc, un zvăpăiat de 5 ani, cu ochi-pelin şi gene lungi, şi a lui Alec, un delicios de un an, cu ochi-azur. Sunt o mamă care a strâns tot norocul din cele patru puncte cardinale la pieptul ei.

Sunt Alexandra Lopotaru şi vă invit în cea mai minunată parte din viața mea: în viața de părinte 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *