Browse category by Trairi

Din toate mamele din lume, eu pe tine te-am ales!

0 Comentarii
Din toate mamele din lume, eu pe tine te-am ales!
Azi-dimineață am avut un musafir nou. Poate din dorința de a atrage atenția, poate din tristețea că nu ne-am mai putut juca împreună în continuare, poate doar pentru că aşa ai simțit tu nevoia să te exteriorizezi, ai fost mai mult supărat decât fericit. Când până atunci radiaseşi. Cred şi eu, la cât de mult ai fi vrut să te joci cu acetona, forfecuța, oja, iar eu nu te-am lăsat. Dar oricât ai protestat tu, oricât

Indiferent de culoarea pielii unui copil, inima lui bate la fel

0 Comentarii
Indiferent de culoarea pielii unui copil, inima lui bate la fel
Am fost tristă zilele trecute, fiindcă o prietenă mi-a povestit o situație pe care nu o mai credeam posibilă în secolul al XXI-lea. Într-o Românie care se vrea cizelată, înțeleaptă, deschisă, ridicată la umărul unui nivel internațional, noi vorbim de xenofobie. Mi-a povestit cum vecina ei, ce tocmai a adoptat un copil de origine africană, chiar de aici, din centrele noastre de plasament, e mai mereu tristă că părinții fug de ei ca ştiți-voi-cine de tămâie.

Prima zi de grădiniță…

0 Comentarii
Prima zi de grădiniță…
Mă ții strâns cu mânuța de decolteul rochiei, de frică parcă să nu mă ridic din pat şi să plec. De frică să nu te las să dormi singur, acum, la prânz. Îți place să îți înghesui nasul în pieptul meu, iar mie – doar ştii dintotdeauna –  îmi place să îți ascult respirația. Aşa că rămân, este un schimb perfect de iubire. Rămân, mă trag mai înspre tine să îți încălzesc tălpile şi mă apucă

Copiii nu sunt peşti în acvariu, iar casa nu va fi întotdeauna lună. Nici măcar la vizite

1 Comentariu
Copiii nu sunt peşti în acvariu, iar casa nu va fi întotdeauna lună. Nici măcar la vizite
Azi-dimineață au venit pe la mine două doamne care îmi urmăresc blogul, împreună cu copiii lor simpatici, să îmi lase haine şi jucării pentru o altă mamă cu patru copii. Săptămâna trecută am scris despre acest caz şi comunitatea din jurul blogului a fost atât de receptivă, că m-a înduioşat. Deja am primit câteva plase şi cutii, iar alte pachete sunt pe drum.  Să vă spun că uitasem că trebuie să mă întâlnesc cu ele? Uitasem.

Când copilul doarme în brațele tale, timpul şi grijile stau pe loc

0 Comentarii
Când copilul doarme în brațele tale, timpul şi grijile stau pe loc
Are doi ani şi şapte luni şi încă mai doarme în brațele mele. Încă mai doarme pe mine. La prânz, cel puțin, când vrea să adoarmă dansând sau legănându-ne în balansoarul de alăptare, aşa rămâne. La pieptul meu. Deseori îl pun pe pat, dar se mai întâmplă doruri inexplicabile în suflet de mă fac să îl țin şi două ore. Ca astăzi. Abia ce închisese ochii, că eu nu îi mai dezlipeam pe ai mei de

Când mama e bine, toată familia ei e la fel

0 Comentarii
Când mama e bine, toată familia ei e la fel
Oricât aş apăra eu egalitatea de gen, mamele se poziționează un deget mai sus față de tați în ceea ce privește căsnicia. Ele sunt cele care au dat formă iubirii lor şi, implicit, sentimentele de responsabilitate sunt mai puternice în ceea ce le priveşte. În cei doi ani şi jumătate de când sunt mamă, am observat un lucru incredibil: ori de câte ori am fost calmă, răbdătoare, înțelegătoare, liniştea a domnit în jurul nostru. Chiar dacă

Dezordine va fi mereu, dar copiii noştri nu vor fi mici o veşnicie

0 Comentarii
Dezordine va fi mereu, dar copiii noştri nu vor fi mici o veşnicie
De obicei, într-o zi de stat cu Luc acasă, strâng prin apartament de vreo zece ori. Nu apuc să bag şosetele la loc, că dărâmă tot dulapul. Nu apuc să aspir cum trebuie, că varsă un ghiveci cu flori. Nu termin să strâng masa în bucătărie, că varsă vreun smoothie pe covor. Nu ştiu de ce, dar nu pot să nu strâng după el. Îmi place ordinea, nu mai sunt atât de nebună cum eram odată,

Educația copiilor noştri începe cu noi, părinții

0 Comentarii
Educația copiilor noştri începe cu noi, părinții
Copilul meu, doi ani şi şase luni, s-a aplecat ieri de două ori să ia nişte deşeuri de pe jos şi să le pună la un coş de gunoi public. Nu l-am îndemnat eu, nici nu l-am oprit. Tot ieri, s-a urcat în scaunul lui de maşină, a zis un “mami, mizerie” şi a început să îl scuture cu mânuța. Azi, şi-a pus pantofii în pantofar, a dărâmat hainele din dulap, dar le-a pus la loc,

Nicăieri nu te simți mai bine decât în liniştea ta de acasă

0 Comentarii
Nicăieri nu te simți mai bine decât în liniştea ta de acasă
Am fost prinsă săptămâna asta cu proiecția de filme străine şi româneşti din Voineasa, de acasă de la mine, pe care eu şi prietenii mei de la Asociaţia Descoperă Voineasa am organizat-o. Imaginaţi-vă că noi avem un cinematograf funcţional aici, dar care nu a mai fost deschis de mai bine de 14 ani. Aşa că, ne-am gândit să facem o surpriză celor din zonă, dar şi celor care au venit de departe, să se plimbe pe