Browse category by Trairi

Ziua Lui. Copilul meu face trei ani…

2 Comentarii
Ziua Lui. Copilul meu face trei ani…
Ziua Lui. Da, azi este ziua Lui. Dumnezeul meu mic de pe pământ face trei ani, iar noi, ca părinți, tot atât.  De multe ori poate mă plâng că fug zilele astea cu picioarele la spinare de parcă ar fi la maraton. De multe ori poate mă plâng că prea repede îi cresc degețelele, că prea repede îi cumpăr şosete noi, că body-urile îi rămân mici, că ghetuțele din toamnă abia îl mai încap, că ajunge

O mamă poartă mai multă iubire decât…orice

0 Comentarii
O mamă poartă mai multă iubire decât…orice
Dacă te uiți atent în jur, la cinema, la teatru, în vreun second-hand, în vreo stație de tramvai, la vreo poartă de şcoală sau grădiniță,  dacă o să te uiți atent pe trotuar, pe geamul de la maşina ta,  o să vezi o mamă.  Imposibil să nu vezi una.  Ba ținând de mână copilul cocoțat pe bordură,  ba țipând să nu se oprească în mijlocul străzii,  ba ştergându-i nasul,  ba cântând şi povestind,  ba tunând şi

Copiii care se implică în treburile casei devin adulţi mai responsabili şi independenţi. Ghid de activităţi casnice pe vârste (P)

0 Comentarii
Copiii care se implică în treburile casei devin adulţi mai responsabili şi independenţi. Ghid de activităţi casnice pe vârste (P)
Am fost întotdeauna o obsedată de curăţenie. Şi asta pentru că mama mea a fost la fel. În bucătărie nu ne-a prea implicat când eram mici, fiindcă ne spunea că o să avem toată viaţa timp de gătit. Dar în privinţa prafului neşters şi a patului nefăcut era strictă. O bună bucată de vreme a fost casnică, apoi a lucrat în staţiunea din Voineasa de la cameristă până la administrator de hotel. Ei, şi când mama

Când copiii vin pe lume, trebuie să le deschidem braţe pline de iubire, nu uşi poleite cu aur

0 Comentarii
Când copiii vin pe lume, trebuie să le deschidem braţe pline de iubire, nu uşi poleite cu aur
Ne-am mutat la casă din Noiembrie şi să vă mărturisesc, cu mâna pe inimă, că ne place. As fi de-a dreptul făţarnică să spun că nu. Nu este nici cât o garsonieră, nu e nici cât un palat, dar are 3 dormitoare mici (mai mici decât dormitoarele apartamentulului nostru) şi un pod, unde Andrei mai poate lucra seara, când vine de la serviciu şi are diverse call-uri.  Dar mi-am dat seama că noi tot într-o cameră

Pentru toţi taţii care se implică în creşterea copiilor lor: sunteţi minunaţi!

0 Comentarii
Pentru toţi taţii care se implică în creşterea copiilor lor: sunteţi minunaţi!
Ne-am întors duminică de la Voineasa la Bucureşti şi, în maşină, am luat-o cu noi pe mama unei prietene din copilărie. O doamnă foarte caldă, blondă, subţirică şi inteligentă, ce a scăpat ca prin minune dintr-un accident rutier înainte de sărbători. Şi ea, şi soţul. Iar acum mergea la Bucureşti pentru un control. Mereu i-am admirat luciditatea vorbelor sale, iar fata ei, prietena mea bună, îi seamănă leit. Şi cum vorbeam noi despre diferenţele dintre Voineasa

Când copilul îți mai dă o lecție

0 Comentarii
Când copilul îți mai dă o lecție
Vacanța la bunici s-a terminat. Mâine ne întoarcem în Bucureşti şi ne vom relua, încet-încet, rutina. Am fost la schi, am fost la zăpadă, am petrecut timp împreună şi separat. Eu am citit două cărți pe care vi le recomand cu toată inima (Un bărbat pe nume Ove de Fredrik Backman şi Vara în care mama a avut ochii verzi de Tatiana Țîbuleac), Andrei a fost pe munte, iar Luc s-a jucat mult cu fetița prietenilor

Când nu mai vrei nimic în viața asta, doar să îți fie copilul bine

4 Comentarii
Când nu mai vrei nimic în viața asta, doar să îți fie copilul bine
În viața mea nu am simțit o asemenea durere de frică precum am simțit ieri. Ieri, după ce v-am scris să fim mai buni de Anul Nou, copilul meu a băgat – înainte să îl pot opri – nişte praf de cioburi în gură. Ne jucam prinselea şi, din greşeală, a spart o lumânare. Strânsesem cioburile mari şi, când să iau ultima grămăjoară de resturi, cu particule mici, mici, ca praful sau nisipul, a băgat degetul.

În Noul An, să fim mai buni pentru copiii noştri

0 Comentarii
În Noul An, să fim mai buni pentru copiii noştri
Anul 2019 a fost pentru mine un an tumultuos, dar frumos. Am primit şuturi în dos ce s-au dovedit a fi aripi înălțătoare, am înghițit dezamăgiri, ca să înțeleg cât de frumoase sunt alinările, unii prieteni s-au triat, alții au apărut în viața mea exact când am avut nevoie. Am mai scos o cărticică pentru copii, am terminat volumul de poezii pentru părinți, blogul mi s-a dublat, soțul meu şi-a ținut promisiunea de la începutul anului

“Cum să stai acasă de Revelion?” Uite-așa!

2 Comentarii
“Cum să stai acasă de Revelion?” Uite-așa!
Recunosc fără nicio sfială că îmi plăcea tare mult să plecăm cu gașca departe, de Revelion. Când se putea. De obicei, în Bulgaria, la Bansko. Vreo patru-cinci ani la rând acolo am mers. Zăpadă, condiții bune și decente la buzunar. De când s-a născut Luc, nu am mai plecat. Nicăieri. La primul Revelion, nu am vrut să fim departe de el. La al doilea Revelion, exact la fel. Am mers, în schimb, câteva ore, la un

Ce-şi doreşte o mamă de Crăciun…

2 Comentarii
Ce-şi doreşte o mamă de Crăciun…
Sigur că atenția noastră se îndreaptă şi acum, de Crăciun – ca în tot anul de fapt – către copii. Către magia lor de a crede în Moş, de a sorbi poveşti, de a asculta colinde înălțătoare lângă brad, de a se bucura că dorințele lor le sunt ascultate. Îndeplinite. Toată energia, tot efortul de a căuta cadoul potrivit, dorit, se canalizează înspre ei. Înspre copiii noştri, care fac această Sărbătoare Sărbătoare. Fără ei, ar fi