Posts by Alexandra Lopotaru

Azi e ziua soțului meu, tatăl copiilor mei! Cum ne-am cunoscut…

0 Comentarii
Azi e ziua soțului meu, tatăl copiilor mei! Cum ne-am cunoscut…
Soțul meu, Andrei, face azi 34 de ani şi mi-am dat seama că nu l-am descris până acum până la capăt. Ştiți acel prieten pe care îl puteți suna oricând, chiar şi la 4 dimineața, să vină să vă ia de pe un câmp că ați rămas în pană? Aşa e el, fără să clipească. Ştiți acel frate mai mare, care îşi încurajează fratele mai mic şi care se bucură genuin de orice reuşită a lui

Ne-am luat rulotă! Căsuța noastră pe roți (poze)

2 Comentarii
Ne-am luat rulotă! Căsuța noastră pe roți (poze)
Am lipsit puțin zilele acestea, fiindcă ne-am ocupat să găsim rulota perfectă pentru noi. Soțul meu îşi dorea de foarte multă vreme, înainte de pandemie, dar nu cred că putea fi mai utilă decât acum. În perioada aceasta în care ne aflăm, în care vreau să avem grijă de noi în continuare şi să nu ne aventurăm în aglomerație, mai ales că sunt însărcinată, am considerat că o rulotă ar fi potrivită pentru escapade la munte

Toate eforturile noastre de acum se vor vedea mai târziu, din plin 

0 Comentarii
Toate eforturile noastre de acum se vor vedea mai târziu, din plin 
Nu ştiu dacă vouă vă este mereu simplu să fiţi părinţi, dacă reuşiţi zi de zi să cooperaţi cu copilul vostru, dacă puteţi intui de fiecare dată nevoile lui. Mie îmi e imposibil uneori, oricât m-aş chinui, oricâtă terapie aş face eu (ca să creşti un copil cum trebuie, e bine să te creşti pe tine mai întâi, mi s-a spus dintotdeauna), oricâte cursuri de parenting aş face. Sunt dăţi când pur şi simplu am impresia

Tu nu ai nicio vină

0 Comentarii
Tu nu ai nicio vină
Continuăm seria scrisorilor pe care i le-am scris copilului meu. Primului copil al meu. Astăzi, despre momentele când nu am fost o mamă bună… LE: Ea a fost scrisă anul trecut, pe pagina de Facebook a blogului, dar azi m-am simţi ca un rahat în ploaie după ce am ţipat. Mâine voi/vom fi mai bine. *** Pentru zilele când sunt epuizată, mă înfurii, trântesc, scot negreală din mine, țip că ai spart iar un borcan, Pentru

Al doilea copil al nostru: băieţel sau fetiţă?

25 Comentarii
Al doilea copil al nostru: băieţel sau fetiţă?
De trei zile mă chinui să scriu acest articol, de trei zile îl tot şterg, de trei zile mă întrerup un copil şi un soţ şi nu apuc să îl termin. Dar, în fond, am zis să vă scriu simplu şi curat: am aflat ce va fi al doilea copil al nostru. Înainte de venirea lui Luc, băiatul nostru de 3 ani şi 4 luni, vă mărturisesc că am crezut că o să am fetiţă. Cred

Când îi greşeşti copilului tău, să nu uiţi să îi ceri iertare

6 Comentarii
Când îi greşeşti copilului tău, să nu uiţi să îi ceri iertare
Soţul meu încă lucrează de acasă şi, din cauza unor schimbări la serviciu, este un pic (sau mai mult) stresat. Nu îi ies lucrurile aşa cum şi-ar dori, deşi eu sunt convinsă că îi ies bine, dar, la cât de meticulos îl ştiu, vrea mai mult. Iar Luc – vrea să se joace cu el. S-au jucat frumos tot weekendul, doar că azi-dimineaţă copilului i-a fost dificil să înţeleagă că e luni, că e un început

Şi mamele au nevoie de dragoste

0 Comentarii
Şi mamele au nevoie de dragoste
Din cauza sarcinii, am avut la un moment dat un episod aproape de leşin. Mi s-au blegit picioarele, imaginile îmi fugeau şi păreau în ceață, auzeam un vuiet în urechi şi am apucat doar să strig “An-drei”, să îmi strig soțul de teamă să nu mă împrăştii pe jos. Bafta mea a fost că m-am sprijinit de perete şi m-a prins înainte să îmi pierd echilibrul. M-a pus pe canapea, mi-a dat apă, lămâie, m-a mângâiat

Când îți simți pentru prima oară bebele cum se mişcă, parcă simți un miracol

0 Comentarii
Când îți simți pentru prima oară bebele cum se mişcă, parcă simți un miracol
Când am fost însărcinată cu Luc, ţin minte că eram tare boemă. Îmi închipuiam un copil care stătea acolo unde îl puneai, care dormea în divanul acela alb, mare, frumos, de la Ikea, pe care l-am şi cumpărat de altfel pentru camera lui, dar pe care nu l-a folosit niciodată. Nici divanul, nici camera. Aveam mii de gânduri, sute de frământări, dar nici pe departe aproape de realitatea ce ne aştepta. Acum, însărcinată cu al doilea

Cea mai mare frică a mea: totul se va schimba?

3 Comentarii
Cea mai mare frică a mea: totul se va schimba?
Până anul acesta, ori de câte ori mă întreba soțul meu când mai facem un copil, îl repezeam şi îl întrebam dacă a înnebunit. Nu îi ajunge doar Luc? Nu îi suntem noi destul? De ce să mai nasc încă dată, la cât de traumatizant a fost (am scris aici)? De ce să o luăm de la capăt, când văzusem atâta greutate pe mamele de doi, trei sau mai mulți copii? Sigur, toți spuneau că e

Nu faceţi din oliţă o competiţie! Ghid despre când şi cum e bine să împrietenim copiii cu oliţa şi să renunţe la scutece (P)

0 Comentarii
Nu faceţi din oliţă o competiţie! Ghid despre când şi cum e bine să împrietenim copiii cu oliţa şi să renunţe la scutece (P)
La cât am citit zilele acestea despre antrenamentul la oliţă şi toaletă al copiilor, implicit despre renunţarea scutecelor de zi şi de noapte, aş putea lejer să încep o teză de doctorat. Am văzut de la tehnici de pus copiii la oliţă de pe la opt-nouă luni, de la “cum să scapi de scutec în trei zile”şi pâna la a lăsa copilul în ritmul lui. Eu rezonez cu ultima. Cred că aşa cum nu e indicat