Alexandra Lopotaru, Author at Povesti din Bebelonia

Posts by Alexandra Lopotaru

Trairi

Ziua Lui. Copilul meu face trei ani…

Postat la 17/01/2020 2 Comentarii de Alexandra Lopotaru

Ziua Lui. Da, azi este ziua Lui. Dumnezeul meu mic de pe pământ face trei ani, iar noi, ca părinți, tot atât. De multe ori poate mă plâng că fug zilele astea cu picioarele la spinare de parcă ar fi la maraton. De multe ori poate mă plâng că prea repede îi cresc degețelele, că prea repede îi cumpăr şosete noi, că body-urile îi rămân mici, că ghetuțele din toamnă abia îl mai încap, că ajunge

Detalii

Trairi

O mamă poartă mai multă iubire decât…orice

Postat la 15/01/2020 0 Comentarii de Alexandra Lopotaru

Dacă te uiți atent în jur, la cinema, la teatru, în vreun second-hand, în vreo stație de tramvai, la vreo poartă de şcoală sau grădiniță, dacă o să te uiți atent pe trotuar, pe geamul de la maşina ta, o să vezi o mamă. Imposibil să nu vezi una. Ba ținând de mână copilul cocoțat pe bordură, ba țipând să nu se oprească în mijlocul străzii, ba ştergându-i nasul, ba cântând şi povestind, ba tunând şi

Detalii

Copiii care se implică în treburile casei devin adulţi mai responsabili şi independenţi. Ghid de activităţi casnice pe vârste (P)

Postat la 14/01/2020 0 Comentarii de Alexandra Lopotaru

Am fost întotdeauna o obsedată de curăţenie. Şi asta pentru că mama mea a fost la fel. În bucătărie nu ne-a prea implicat când eram mici, fiindcă ne spunea că o să avem toată viaţa timp de gătit. Dar în privinţa prafului neşters şi a patului nefăcut era strictă. O bună bucată de vreme a fost casnică, apoi a lucrat în staţiunea din Voineasa de la cameristă până la administrator de hotel. Ei, şi când mama

Detalii

Trairi

Când copiii vin pe lume, trebuie să le deschidem braţe pline de iubire, nu uşi poleite cu aur

Postat la 10/01/2020 0 Comentarii de Alexandra Lopotaru

Ne-am mutat la casă din Noiembrie şi să vă mărturisesc, cu mâna pe inimă, că ne place. As fi de-a dreptul făţarnică să spun că nu. Nu este nici cât o garsonieră, nu e nici cât un palat, dar are 3 dormitoare mici (mai mici decât dormitoarele apartamentulului nostru) şi un pod, unde Andrei mai poate lucra seara, când vine de la serviciu şi are diverse call-uri. Dar mi-am dat seama că noi tot într-o cameră

Detalii

Amintiri

Te iubesc pentru ce ai fost, pentru ce vei deveni, dar, mai ales, pentru ce eşti acum

Postat la 09/01/2020 0 Comentarii de Alexandra Lopotaru

Aseară, înainte de somn, am simţit pentru prima oară cum, în sfârşit, am crescut. Eu, da, mama ta. Eu am mai făcut un pas înspre tine. Înspre independenţa asta a ta. Te rostogoleai, bolboroseai un cântec, dădeai din picioare ca un mânz poznaş. Îmi mai zâmbeai, chicoteai în zenul tău, îmi luai obrajii la sărutat, îmi porunceai să fac acelaşi lucru cu pomeţii tăi, doar-doar să nu adormi. Erai atât de adorabil că, în momentul în

Detalii

Trairi

Pentru toţi taţii care se implică în creşterea copiilor lor: sunteţi minunaţi!

Postat la 07/01/2020 0 Comentarii de Alexandra Lopotaru

Ne-am întors duminică de la Voineasa la Bucureşti şi, în maşină, am luat-o cu noi pe mama unei prietene din copilărie. O doamnă foarte caldă, blondă, subţirică şi inteligentă, ce a scăpat ca prin minune dintr-un accident rutier înainte de sărbători. Şi ea, şi soţul. Iar acum mergea la Bucureşti pentru un control. Mereu i-am admirat luciditatea vorbelor sale, iar fata ei, prietena mea bună, îi seamănă leit. Şi cum vorbeam noi despre diferenţele dintre Voineasa

Detalii

Amintiri poezii

Îmi e dor de tine, bebeluşul meu!

Postat la 06/01/2020 0 Comentarii de Alexandra Lopotaru

Cândva, demult, sub inima-mi mică, strâmtă, Creşteai tăcut şi-o ascultai cum îți cântă. Doar nouă luni din viață în mine te-am avut, Dar ale tale urme nici acum nu s-au pierdut. Cândva, demult, sub pielea-mi laşă, străvezie, Te-ai ascuns domol, ca nimeni să nu te ştie. Mi-ai adus pe chip o lumină năucitoare Şi mi-ai înălțat simțirea până colo, în zare. Cândva, mereu şi ori de câte ori respir, Îți miros şi îți pipăi

Detalii

Trairi

Când copilul îți mai dă o lecție

Postat la 04/01/2020 0 Comentarii de Alexandra Lopotaru

Vacanța la bunici s-a terminat. Mâine ne întoarcem în Bucureşti şi ne vom relua, încet-încet, rutina. Am fost la schi, am fost la zăpadă, am petrecut timp împreună şi separat. Eu am citit două cărți pe care vi le recomand cu toată inima (Un bărbat pe nume Ove de Fredrik Backman şi Vara în care mama a avut ochii verzi de Tatiana Țîbuleac), Andrei a fost pe munte, iar Luc s-a jucat mult cu fetița prietenilor

Detalii

Trairi

Când nu mai vrei nimic în viața asta, doar să îți fie copilul bine

Postat la 01/01/2020 4 Comentarii de Alexandra Lopotaru

În viața mea nu am simțit o asemenea durere de frică precum am simțit ieri. Ieri, după ce v-am scris să fim mai buni de Anul Nou, copilul meu a băgat – înainte să îl pot opri – nişte praf de cioburi în gură. Ne jucam prinselea şi, din greşeală, a spart o lumânare. Strânsesem cioburile mari şi, când să iau ultima grămăjoară de resturi, cu particule mici, mici, ca praful sau nisipul, a băgat degetul.

Detalii

Povestiri Trairi

În Noul An, să fim mai buni pentru copiii noştri

Postat la 31/12/2019 0 Comentarii de Alexandra Lopotaru

Anul 2019 a fost pentru mine un an tumultuos, dar frumos. Am primit şuturi în dos ce s-au dovedit a fi aripi înălțătoare, am înghițit dezamăgiri, ca să înțeleg cât de frumoase sunt alinările, unii prieteni s-au triat, alții au apărut în viața mea exact când am avut nevoie. Am mai scos o cărticică pentru copii, am terminat volumul de poezii pentru părinți, blogul mi s-a dublat, soțul meu şi-a ținut promisiunea de la începutul anului

Detalii