Luna: November,2020

Dar tu, mamă, eşti bine?

0 Comentarii
Dar tu, mamă, eşti bine?
-Cum eşti, mami, eşti bine? Aşa mă întreabă copilul meu de trei ani şi 10 luni aproape în fiecare seară înainte de somn. Îmi prinde fălcile în mânuțe, se pisiceşte pe lângă mine şi mă întreabă dacă sunt bine. Apoi îl întreb şi eu acelaşi lucru şi, atunci, chiar atunci, este momentul de maximă sinceritate dintre noi. Îmi spune clar şi precis tot ce îl frământă. Iar eu adorm cu un rânjet magistral, fiindcă mi se

Când copilul mare testează să vadă dacă dragostea e încă acolo

0 Comentarii
Când copilul mare testează să vadă dacă dragostea e încă acolo
Mai primiți un articol legat de adaptarea noastră? Adaptarea fratelui mare la fratele mic. Am mai scris săptămâna trecută că nu a fost floare la ureche, iar voi m-ați încurajat că va fi bine. Din zecile de mesaje, unul singur mi-a spus că exagerez, restul – foarte empatice şi înțelegătoare. Însă zilele trecute mi-a scris o mamă, spunând că pare că e totul perfect la noi. Ca în filme. Perfect? am întrebat. Înseamnă că nu am

Scrisoare pentru mami…

3 Comentarii
Scrisoare pentru mami…
Dragă mami, Acum, când îţi scriu, mă plimbi prin casă, fiindcă plâng.  Schimbat sunt, Hrănit sunt, Dar e îmi e somn, mă chinuie burtica şi nu pot să adorm. Aş sta continuu la pieptul tău, E puseul de 3 săptămâni.   Îţi aud respiraţia la urechi, îţi aud şşşşşşşş-itul cu care încerci să mă linişteşti, Dar eu tot plâng.   Abia după ce îţi simt palma mângâindu-mi părul, Spatele, După ce îţi simt buzele pe obraz,

Când eşti mamă de doi…

0 Comentarii
Când eşti mamă de doi…
Of, Doamne, vă mărturisesc că nu m-am văzut niciodată mamă. Părea atât de departe, ca un vis din care te trezeşti şi îți aminteşti frânturi. Un sentiment, o culoare, un chip. Nimic concret. Eu, mamă? Mai târziu. Nu sunt pregătită, nu vreau să cresc.   Apoi, nu m-am văzut mamă de băiat. Eu? Mamă de băiat? Dar ce ştiu eu cum se cresc băieții? Cu o fetiță ar fi fost mai uşor, i-aş fi citit gândurile

Un tată ne învață cum să economisim câteva sute de lei pe an (p)

0 Comentarii
Un tată ne învață cum să economisim câteva sute de lei pe an (p)
–Vreau şi asta, şi asta, şi asta, şi asta, mi-a zis copilul meu când am mers la cumpărături, luând de pe rafturi o grămadă de maşinuţe şi avioane. -Mami, nu avem bani decât de una. Te rog să îţi alegi jucăria care îţi place cel mai mult, i-am spus. Nu mi se pare ruşinos să nu ai bani şi să îi spui copilului tău asta. Prefer să ştie de mic că banii nu cresc în copac

Primului meu copil: ai răbdare, te rog, cu mine

0 Comentarii
Primului meu copil: ai răbdare, te rog, cu mine
M-am uitat la poze şi filmulețe cu tine de când erai ca fratele tău cel mic, de când gângureai, de când abia te țineai pe picioare, de când te ascundeai în lada cu jucării. Şi m-a pufnit un plâns sănătos, de nostalgie, emoție, simțuri până la os. Când ai ajuns să porți mărimea 27 la încălțăminte?  Până să vină frățiorul, nu observasem ce mâini zdravene ai, nu observasem cât de independent eşti şi nici cât de

Cu ce am scos copilul din spital şi cum putem alege scoica potrivită (review)

2 Comentarii
Cu ce am scos copilul din spital şi cum putem alege scoica potrivită (review)
Am ajuns în sfârşit acasă. O să vă povestesc zilele următoare despre micul haos de la început, dar, încet-încet, văd că se aşază planetele, ne adaptăm şi ne obişnuim unii cu alţii. Încet-încet, învăţăm să ne organizăm astfel încât să ne fie bine. Până atunci, aş vrea să vă povestesc despre ce mă frământa înainte să nasc: cu ce ar trebui să îl transport acasă? La primul copil am avut foarte mult de furcă. Luc urla

Până când drumurile noastre se vor despărți

0 Comentarii
Până când drumurile noastre se vor despărți
Puiul mic, de doar câteva zile, are nevoie de mine în permanență. Nu ştiu cât timp voi mai avea la dispoziție să scriu zilele acestea, dar probabil mă înțelegeți şi nu vă supărați… Însă ori de câte ori îmi încolțeşte un gând, ori de câte ori mi se umplu venele de emoții târzii, am să le dau afară, să nu mă inunde. Cum au făcut alaltăieri, când o asistentă slăbuță, cu ochelari, a venit să îmi

Bine ai venit la noi, puiule mic!

0 Comentarii
Bine ai venit la noi, puiule mic!
Vă scriu de pe patul de spital. Vă scriu cu ochii încețoşați de emoții, fiindcă pe 2 noiembrie, un pic după 12 noaptea, a venit puiul mic. Alec – Gabriel. Un ghem de vreo 3.3 kg şi 50 cm de dragoste. În principiu, suntem bine. Mie îmi e mai greu, fiindcă – după ce am încercat până în ultima clipă să nasc natural (cu gândul de a mă reface mai repede şi pentru Luc), cordonul ombilical