Copiii care se implică în treburile casei devin adulţi mai responsabili şi independenţi. Ghid de activităţi casnice pe vârste (P)

0 Comentarii
Copiii care se implică în treburile casei devin adulţi mai responsabili şi independenţi. Ghid de activităţi casnice pe vârste (P)

Am fost întotdeauna o obsedată de curăţenie. Şi asta pentru că mama mea a fost la fel. În bucătărie nu ne-a prea implicat când eram mici, fiindcă ne spunea că o să avem toată viaţa timp de gătit. Dar în privinţa prafului neşters şi a patului nefăcut era strictă. O bună bucată de vreme a fost casnică, apoi a lucrat în staţiunea din Voineasa de la cameristă până la administrator de hotel. Ei, şi când mama freca un veceu, vă jur că strălucea mai tare decât un diamant. Puteai să mergi în orice colţişor dintr-o cameră şi să dai cu degetul, că nu găseai un strop de praf. 

Asta s-a răsfrânt şi asupra apartamentului nostru cu două camere, unde eu şi frate-meu încercam să îi urmăm exemplul. Încercam să facem casa lună până avea să vină ea de la serviciu, că altfel ştiam că urma să tune şi să fulgere. Uneori o făceam de drag, că mă relaxa, alteori o făceam doar de gura ei, dar – retrospectiv privind – mi-a prins tare bine. Azi, dacă ar fi să aleg între curăţenie şi gătit, fiţi siguri că aleg prima variantă. Coincidenţă? Nu cred.

Copilul meu de aproape 3 ani

 

Copilul meu are aproape trei ani şi, până acum, l-am implicat în treburile casnice. De fapt, s-a implicat singur, pentru că, fiind în mare parte doar noi doi acasă, voia să facă ce fac eu. Aşa că, îşi mai strânge jucăriile, şterge apa pe care o varsă, duce mizerii la coşul de gunoi, punem împreună vasele în maşina de spălat, mai şterge şi el praful, ne certăm pe aspirator, ba chiar ştie să sorteze hainele murdare pe trei categorii: albe, negre şi colorate. Iar plăcerea cea mai mare este să apese pe butoanele de pornire.

Nu vă gândiţi că îl hămălesc şi că face tot timpul toate aceste lucruri. Ba chiar, uneori nu îl las eu, pentru că mă grăbesc sau, pur şi simplu, pentru că nu am răbdare să stau de 3 ori mai mult timp. Dar, din când în când, mai ales când stăm toată ziua acasă, e imposibil să nu facem împreună treabă. Chiar şi în seara aceasta, după ce a vărsat lapte pe pijamale, şi-a dat pantalonii jos şi i-a dus singur, singurel în coşul de rufe. 

 

L-am pus să repete, ca să îi fac poză :))

Le răpim copilăria dacă îi punem la treabă?

Poate pentru copiii mai mari devine o corvoadă, poate pentru copiii mici e mai mult o joacă sau poate chiar se simt importanţi când ne ajută şi se implică în treburile casnice. Diferă de la caz la caz. Dar să nu ne speriem că le răpim din timpul copilăriei lor. Din contră, astfel de lucruri ar trebui să să regăsească pe listă, spun specialiştii, pentru că devin adulţi mai responsabili şi independenţi.

Conform unui studiu Harvard, realizat pe parcursul a 75 de ani, cercetătorii au concluzionat că acei copii care au avut sarcini de mici s-au descurcat mai bine în viață.  Treburile casnice au fost cel mai bun predictor prin care copiii aveau mai multe șanse să devină adulți fericiți, sănătoși și independenți. De asemenea, această responsabilizare – fie să îşi facă patul sau fie să spele vasele – îi ajută pe copii să simtă că sunt capabili.

Desigur, nu trebuie să exagerăm, să stăm pe margine în timp ce copiii dau cu mopul. Nu. Dar putem să îi încurajăm, să nu îi criticăm dacă nu au făcut perfect sau aşa cum am fi vrut, să fim constanţi în rugăminţi şi să îi ajutăm, fiindcă astfel ne vor ajuta şi ei. Spre exemplu, când îl rog pe Luc să strângă jucăriile şi nu are chef, îi spun că strângem împreună. Aşa se motivează şi ajungem să facem întrecere de cine strânge mai multe jucării.

Activităţi pe vârste

Vă las mai jos o serie de activităţi orientative (adunate de aici şi aici), pe care copiii ar putea să le facă în funcţie de vârstă. Să vă inspire doar, pentru că nu are cum să fie exact ca în grafic. 

2-3 ani

-să facă patul

-să strângă jucării şi cărţi

-să pună hainele murdare în coş

-să ajute la hrănirea animalelor de companie

-să şteargă praf (le putem pune şosete în mâini)

-să şteargă mizerie

-să pună hainele la loc în dulap

 

4-5 ani

-să pună/strângă masa

-să împăturească şosetele

-să pună vasele murdare în maşina de splălat 

-să pună tacâmurile curate la loc din maşina de spălat vase

-să ţină ordine în cameră

-să măture cu o mătură mică

 

6-8 ani

-să golească maşina de spălat vase

-să cureţe chiuvete în baie

-să sorteze hainele pe culori

-să ajute la pacheţelul de şcoală

-să ude florile

-să împăturească hainele

 

9-11 ani

-să cureţe toaletele

-să scoată gunoiul afară, la stradă, când e zi de preluare

-să aspire

-să dea cu mopul

-să tundă iarba

-să ajute în bucătărie (să spele, taie, să măsoare)

-să plimbe animalul de companie

 

Peste 12 ani

-să stea cu fraţii (LE1:în sensul că atunci ar fi capabili să se uite după ei cât toci tu o ceapă)

-să spele geamuri

-să calce

-să gătească ceva simplu

-să cureţe frigiderul

-să facă listă de cumpărături

LE2: Nu uitaţi că sunt recomandări şi nu se pot aplica toate tuturor. Poate unui copil nu îi place să tundă iarba, dar îi place să ude florile. Important e să fim lângă ei şi să îi ghidăm. Şi, bineînţeles, să îi iubim.

PS: mulţumim mult de tot BebeKiki pentru pijamalele frumoase. Sunt din bumbac 100%, sunt produse în România şi costă doar 29 de lei. Datorită lor mi-a venit ideea de a face acest articol. Şi, desigur, datorită copilului meu care le-a murdărit 🙂

Cu prietenie,

Alexandra

Sunt Alexandra Lopotaru, jurnalist, blogger, autor de carte pentru copii și mama de Luc, un băiețel cu ochi-pelin. Sunt amorezată din Nord până în Sud de familie, scris și poezii, iar cea mai mare dorință este să ne păstrăm cu toții măcar o bucățică din naivitatea, curiozitatea și bunătatea copiilor din noi.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.