Unde am fost în weekend + poze din cartierul nostru

3 Comentarii
Unde am fost în weekend + poze din cartierul nostru

Ştiți ce e cel mai fain când călătoreşti cu copilul? Sigur, nu poți să umbli pe unde şi cât ai vrea, nici măcar nu poți să fii sigur că te poți baza pe planul pe care îl faci cu cinci minute înainte. Oricând poate fi dat peste cap, oricând poate face triplu tulup şi trebuie regândit sau făcut un altul total diferit pe moment. Dar bucuria lui de a studia fiecare firicel cu lupa, de a alerga în toate colțurile noi până i se înmoaie genunchii, de a se pune în fund şi a arunca cu pietricelele din jur spre ciori, timp în care îşi caută părinții cu privirea, timp în care se asigură că ei îl văd, îi zâmbesc şi îi fac cu mâna, merită orice. Bucuria asta de a fi unul cu altul, unii cu alții, merită orice.

Iar weekendul acesta am avut parte de vreme OKish, așa că am colindat orașul. Cât am putut. Sâmbătă, am mers la Hamarikyu Gardens, un parc tipic japonez, pe care data trecută am încercat să îl vizităm de două ori, dar nu am apucat. Este plin de verdeață, îngrijit până la ultimul detaliu al copacilor și nu mă așteptam să fie altfel. Nu găsești nici măcar o gumă mestecată în vreun colț ascuns din toate colțurile posibile. Știu asta pentru că Luc nu a avut bunăvoința de a merge pe ruta principală, turistică, ci o lua mereu la sănătoasa off-road. Dar chiar și pe acolo iarba părea, pur și simplu, pieptănată.

Intrarea la Hamarikyu Gardens nu este gratuită, ci plătești 300 JPY de adult (aproape 3 dolari de persoană), iar în centrul grădinii găsești un teahouse, un loc unde te poți relaxa la un ceai autohton. Noi nu am stat, pentru că cineva nu a avut chef decât de alergat 🙂

Vă las câteva poze mai jos, să vedeți o bucățică înnorată:

 

Astăzi, duminică, trebuia să fi mers în alt parc mai îndepărtat, dar fiindcă – așa cum vă spuneam mai sus – nevoile copilului sunt deasupra dorințelor noastre (s-a trezit la 10!), ne-am rezumat la cartierul nostru. Sigur, îl cunoaștem în mare parte, dar am mers pe niște străduțe lăturalnice pe unde nu mai fusesem. Astăzi a fost soare și mergeam ca șopârlele după el.

Potrivit MAE, Tokyo este  cea mai mare conurbație de pe glob ca demografie, cu o populație de aproape 38 de milioane de locuitori (sau peste 41 milioane cu suburbiile).  Dacă ne referim strict la ceea ce japonezii numesc  „Tokyo Metropolis” (în japoneză Tokyo – to), atunci populația este de 12 milioane de locuitori care, chiar și așa, reprezintă mai mult decât jumătate din țara noastră. Ei, și cu un asemenea număr de locuitori, imaginați-vă că Tokyo este printre cele mai curate orașe din lume. Majoritatea mașinilor sunt electrice sau hibride, bicicletele sunt la putere, deșeurile reciclabile sunt reciclate, celelalte – arse chiar în interiorul orașului (în partea centrală, există 19 incineratoare înalte, din care nu iese pic de fum, ci doar abur, datorită noilor tehnologii), iar verdeață este peste tot. Vă spun, după ce a plouat la un moment dat și am inspirat puternic aerul, am avut impresia că sunt la munte. Eram de fapt pe o stradă oarecare a celei mai mari metropole din lume.

Ei, și azi am fost și mai surprinsă. Ajunsesem toți trei între niște blocuri unde nu se auzea nimic. Nici motocicletă, nici tren, nici cățel, nici copil, nimic. Singurul care făcea gălăgie era căruțul nostru. Vă las mai jos câteva poze de aici. Oamenii cred că erau prin case:

Chiar lângă blocul nostru

Un templu

Aici nu se auzea nimic

Cine are casa asta este siiigur foarte, foarte bogat. De obicei, sunt toate mici

O toaletă oarecare, publică, cu un perete plin cu frunze artificiale

Oamenii vin cu cortul în parc

Cireșii au început să înflorească

Dacă sunteți curioși de ceva anume, să îmi scrieți și vă arăt 🙂

Cu prietenie,

Alexandra

Sunt Alexandra Lopotaru, jurnalist, blogger, autor de carte pentru copii și mama de Luc, un băiețel cu ochi-pelin. Sunt amorezată din Nord până în Sud de familie, scris și poezii, iar cea mai mare dorință este să ne păstrăm cu toții măcar o bucățică din naivitatea, curiozitatea și bunătatea copiilor din noi.

3 Comments

  • avatar

    Florina

    19/03/2019

    Tot ce conteaza e ca sunteti impreuna, iar ciresii aia infloriti m-au bucurat tare de tot 🙂 Sa fiti sanatosi cat stati si sa va intoarceti bucurosi de acolo si cu speranta ca poate-poate candva vom ajunge sa vedem si noi o Romanie mult mai civilizata 🙂

  • avatar

    Alexandra Lopotaru

    19/03/2019

    Multumim pentru gânduri :*

  • avatar

    Cristina

    29/03/2019

    Am ramas gura casca la poza cu toaleta publica. daca nu citeam descrierea credeam ca e cu totul altceva. civilizatie ce sa mai… si pozele, mirifice. nu am cu ce sa le compar din romania la capitolul civilizatie. daca nu ar fi la noi frumusetea muntilor nu as putea vedea altceva mai frumos

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.