Copilul meu frumos nu merită o mamă neîngrijită

Am intrat duminică la prânz, cu Luc pus în marsupiu, în Jysk-ul din cartierul nostru, ca să îmi clătesc ochii după un taburet pentru baie. Tot caut unul mic, clasic, care să se potrivească mobilei și pe care să stau când trebuie să mă înfrumusețez. Și, ca o ironie, mă priponesc în față unei oglinzi […]

Îţi mulţumesc pentru răbdare, iubitu

-Copilul tău va fi întotdeauna pe primul plan, ascultă la mine. Apoi va fi soțul tău și abia apoi vom urma noi, părinții tăi, îmi spunea mama înainte să nasc.  -Nu, nu, nu are cum. Andrei şi Luc vor fi la fel de importanți, o contraziceam. Ce-i drept, în mintea mea, nu avea cum. Îmi […]

Mamă de băiat

Trebuie să recunosc în faţa voastră că am crezut că o să am fetiţă. Cred că îmi doream asta în subconştient, fiindcă mi se părea mai uşor de crescut decât un băieţel. Credeam că o să am mai mult habar într-ale vieţii, luându-mă pe mine ca reper. Dar și pentru că – să nu râdeți […]

Dependenţă de copil

Nu ţin minte să fi stat mai mult de trei ore fără Luc până să mă apuc de şcoala de şoferi. De când a fost cât un dovleac, el nu a acceptat suzetă sau biberon, aşa că întotdeauna a trebuit să îi iau după mine. Dar de prin februarie, de când am început orele de […]

De ce visam eu oare să devin Om Mare?

De ce visam eu oare Să devin om mare? Când azi mă tot gândesc Cum să mă trezesc Să fiu iarăşi mic Mai copilărind un pic… *** Când eram la grădinţă, eram atât de scundă şi schiloadă, că mi se vedeau venele indigo pe picioare şi, drept urmare, eram poreclită în mai multe feluri şi […]

“Încrederea te ajută să realizezi tot ce îți propui”

Continuăm mărturisirile din cadrul rubricii #dePoveştiCuMamele cu Lorena Vlăduţu, un om luptător şi o mămică nemaipomenit de curajoasă a Sofiei (1 an si o lună), care are de împărtăşit istorisiri de viaţă uimitoare. Este singura supravieţuitoare dintr-un şir de sarcini nereuşite, mama ei având Rh negativ. A fost născută la nici şapte luni, a luptat […]

Iubire pantagruelică: îmi îndes copilul în suflet şi nu mă mai satur

Iubirea a fost întotdeauna laitmotivul vieţii mele, fiindcă, vrând-nevrând, m-a însoţit în toţi paşii. Bunicii mei s-au iubit timp de 60 de ani, părinţii mei încă se iubesc enorm, iar eu şi soţul meu suntem de aroape de 13 ani împreună. Din copilărie. Iubirea pentru cărţi m-a făcut să citesc, iubirea pentru versuri m-a făcut […]

De-a v-ați ascunselea sau despre cum te aştept

Anul trecut, pe vremea asta, îi scriam o poezie copilului meu. Mai aveam opt zile de așteptat după el. Nu știu de ce, dar până atunci avusesem numai inspirații simboliste și ușor deprimante, cu poezii cam sumbre. Ca să vedeți despre ce vorbesc și fiindcă-i numai bună pentru articolul pe care l-am scris ieri, cu […]