Luna: October,2018

Ziua pe care nu ai cum să o uiți vreodată

2 Comentarii
Ziua pe care nu ai cum să o uiți vreodată
  -Ia-l, zise asistenta, punându-mi-l în brațe. -Gata? -Gata, mamă, poți să-l iei acasă. L-am spălat, l-am îmbrăcat cu hainele de mi le-ai dat, în afară de maioul ăsta alb. De acum, te descurci singură, spuse și îmi închise ușa în nas. Am rămas pentru câteva secunde înlemnită în fața salonului de alăptare cu Luc în brațe. O greutate ca o bilă de tun mi-a căzut din inimă în picioare. De acum, trebuia să mă “descurc

Când pentru restul lumii nu înseamnă nimic, dar pentru noi – totul

0 Comentarii
Când pentru restul lumii nu înseamnă nimic, dar pentru noi – totul
La începutul lui Septembrie, doi prieteni din România au venit la noi, în Tokyo, pentru două săptămâni. Deşi aveam niscaiva emoții pentru ambele tabere, pe de o parte că Luc a început să se ruşineze (chiar sperie uneori!) de adulți, iar pe de alta că amicii mei nu au copii şi nu au mai petrecut niciodată atât de mult timp lângă un puşti de nici doi ani, activ precum un bondar, totul a mers ca uns

De ce aş evita comparațiile între frați

0 Comentarii
De ce aş evita comparațiile între frați
Ştiți că eu nu ofer sfaturi prea multe. Blogul meu este descriptiv, narativ şi mai puțin informativ. Însă, atunci când cred că pot ajuta empiric, prin exemple clare, concrete, cu subiect şi predicat, pentru a evita specifice sau eventuale greşeli, o fac cu cele mai bune intenții. Unul dintre gândurile mele de astăzi se îndreaptă către familiile cu mai mulți copii. Noi încă mai aşteptăm, simțim că am ajuns într-un punct în care ne este atât

E atât de uşor să fii părinte…din afară!

2 Comentarii
E atât de uşor să fii părinte…din afară!
Eram într-un parc din Bucureşti, cu părinți cu care mă ştiu după fizic, nu după nume, fiindcă ne mai potrivim uneori în ieşirile noastre. Printre ei, şi prieteni de-ai lor, fără copii. -Luc, mami, te rog să-i dai şi tu copilului mingea ta, zic încurajator, dar nu durează mult, că el o ia în mână şi fuge. Eh, e greu să îi înveți pe copii să fie altruişti, când până la trei-patru ani o să tot

Vreau să fiu mama pe care nu ar schimba-o niciodată

0 Comentarii
Vreau să fiu mama pe care nu ar schimba-o niciodată
Când era Luc mai mititlel, obişnuiam să mă uit mereu cu coada ochiului la alţi copii să văd cum şi în ce fel diferă faţă de el. Analizam involuntar greutatea, înălţimea, spiritul, râsul, agilitatea, veselia lor şi le comparam cu ale lui Luc. Ştiam antica teorie – că toţi prichindeii au ritmul lor de dezvolare şi desfăşurare – dar nu mă puteam abţine. Şi pe Luc îl socoteam întotdeauna învingător, cu o bucurie lăuntrică explozivă şi